Proprietățile mușchilor
- Excitabilitatea: răspund la stimuli (impuls nervos);
- Contractilitatea: se scurtează și dezvoltă forță;
- Elasticitatea: revin la forma inițială;
- Extensibilitatea: pot fi întinși;
- Tonusul muscular: starea de contracție ușoară permanentă, menținută reflex.
Principalele grupe de mușchi scheletici
| Regiune | Mușchi reprezentativi |
|---|---|
| cap | maseteri (masticație), orbiculari, mimică |
| gât | sternocleidomastoidieni |
| trunchi | pectorali, intercostali, diafragma (respirație), abdominali, trapez, marele dorsal |
| membrul superior | deltoid, biceps brahial, triceps brahial |
| membrul inferior | fesieri, cvadriceps femural, biceps femural, croitor (cel mai LUNG), gambei (triceps sural) |
Perechile antagoniste (esența funcționării)
Mușchii lucrează în perechi cu acțiuni OPUSE:
- bicepsul brahial FLEXEAZĂ antebrațul; tricepsul brahial îl EXTINDE;
- când unul se contractă, antagonistul se relaxează: mișcarea e rezultatul cooperării.
Mușchii care lucrează împreună pentru aceeași mișcare se numesc sinergici.
Compoziția și contracția
Mușchiul scheletic e format din fibre musculare STRIATE, comandate VOLUNTAR (prin sistemul nervos somatic). Sursa de energie: ATP, obținut mai ales din glucoză; la efort intens, acumularea de acid lactic contribuie la oboseala musculară.
Reține
Perechea de examen: biceps = flexor, triceps = extensor. Diafragma e mușchiul esențial al respirației: contracția ei produce inspirația.
Greșeli frecvente
- Mușchii scheletici sunt STRIAȚI și voluntari; mușchiul inimii e striat dar INVOLUNTAR; cei viscerali sunt netezi.
- Tonusul nu înseamnă contracție maximă: e tensiunea ușoară permanentă.
- Croitorul e cel mai lung mușchi, nu cel mai puternic (cvadricepsul și fesierii sunt printre cei mai puternici).