Țesuturile: cele patru tipuri fundamentale

De la celulă la organism

Celule asemănătoare + substanța dintre ele = ȚESUT; mai multe țesuturi = ORGAN; organe cu funcție comună = SISTEM. Cele PATRU tipuri fundamentale:

1. Țesutul epitelial

Celule STRÂNS unite, fără vase de sânge proprii (se hrănesc din țesutul de sub ele):

1. de acoperire: epiderma, mucoasele (protecție);
2. glandular: formează glandele (secreție): exocrine, endocrine, mixte;
3. senzorial: în organele de simț (mugurii gustativi).

2. Țesutul conjunctiv

Celule RARE într-o substanță fundamentală abundentă; rol de legare, susținere, hrănire:

1. moale: lax (umplutură), adipos (rezervă de grăsime), fibros (tendoane, ligamente);
2. semidur: CARTILAGINOS (pavilionul urechii, discurile intervertebrale);
3. dur: OSOS (schelet);
4. fluid: SÂNGELE (substanța fundamentală = plasma!).

3. Țesutul muscular

Celule alungite (fibre), specializate în CONTRACȚIE:

1. striat scheletic: voluntar, contracție rapidă (mușchii scheletici);
2. neted: involuntar, lent (pereții organelor interne, vase);
3. striat cardiac (miocard): STRIAT ca aspect, dar INVOLUNTAR: excepția care pică la grile.

4. Țesutul nervos

Neuroni (excitabilitate + conducere) și celule gliale (susținere și hrănire): baza sistemului nervos.

Corelația structură-funcție (logica examenului)

Epitelii strâns unite → barieră; conjunctiv cu substanță multă → suport; fibre cu proteine contractile → mișcare; prelungiri neuronale lungi → conducere rapidă la distanță. La grile, funcția se deduce din STRUCTURĂ.

Greșeli frecvente

1. Epiteliile NU au vase proprii: se hrănesc prin difuzie.
2. Tendonul e conjunctiv FIBROS, nu muscular.
3. Neuronii nu se divid semnificativ la adult: de aici gravitatea leziunilor nervoase.