Logică, argumentare și comunicare
Logica, argumentare și comunicare se dă la alegere pe profilul uman (E.d) și este considerată printre cele mai abordabile probe dacă stăpânești mecanismele: termeni, propoziții categorice, silogisme, definire și erori de argumentare. Lecțiile de aici le explică cu exemple și capcanele de grilă.
Începe aici
Primele lecții din programă, în ordinea firească de învățare. Progresul tău se salvează automat în browser. Vezi harta completă a progresului →
Capitolele din programă
Subiecte oficiale pe ani
Întrebări frecvente despre BAC la Logică, argumentare și comunicare
E grea logica la BAC?+
E o probă de mecanisme, nu de memorare masivă: odată stăpânite raporturile dintre termeni, pătratul logic, conversiunea/obversiunea și legile silogismului, subiectele devin predictibile. Lecțiile de aici acoperă fiecare mecanism cu exemple rezolvate.
Ce intră în programa de logică?+
Termenii și raporturile dintre ei, propozițiile categorice (A, E, I, O) cu pătratul logic, inferențele imediate, silogismul cu figuri și moduri, definirea și clasificarea, demonstrația, inducția și erorile de argumentare.
Cum verific rapid un silogism?+
Aplici legile: termenul mediu distribuit cel puțin o dată, termenii distribuiți în concluzie să fie distribuiți și în premise, regulile calității și cantității. Lecția despre figuri și moduri arată verificarea pas cu pas, iar pătratul logic interactiv fixează raporturile.
Ce erori de argumentare se cer?+
Cele clasice: ad hominem, ad populum, ad verecundiam, ad ignorantiam, ad baculum, generalizarea pripită, falsa cauză, cercul vicios, falsa dilemă și omul de paie, plus distincția sofism-paralogism. Toate sunt în lecția dedicată, cu exemple.
Pe Bacalaurescu, pregătirea la logică pentru BAC acoperă termenii, propozițiile categorice, silogismul, definirea și erorile de argumentare, cu pătrat logic interactiv, teste generate din întrebări verificate și subiecte oficiale cu bareme, gratuit.
Ce se cere la proba de logică
Logica, argumentare și comunicare se dă la alegere pe profilul umanist, ca probă E.d. Programa cere termenii și raporturile dintre ei, propozițiile categorice, raționamentele deductive și nedeductive, definirea și clasificarea, silogismul și erorile de argumentare.
Spre deosebire de alte materii, aici aproape totul se rezolvă prin reguli precise. Cine stăpânește regulile silogismului și metoda diagramelor Venn poate verifica orice raționament, fără să memoreze cele 19 moduri valide.
Regulile care rezolvă majoritatea exercițiilor
Universalele se reprezintă prin hașurare, particularele prin X, iar universalele se desenează primele. Cele trei reguli rezolvă orice exercițiu cu diagrame Venn de la examen. Hașurat înseamnă zonă vidă, nu zonă plină, și aceasta e confuzia cea mai frecventă din capitol.
La argumentare, deosebirea care decide nota e între validitate și adevăr: validitatea privește forma raționamentului, adevărul privește conținutul premiselor, iar un argument bun are nevoie de amândouă. Negarea lui „toți" nu e „niciunul", ci „există cel puțin unul care nu".