Ce este silogismul
Silogismul este un raționament deductiv format din exact trei propoziții categorice: două premise și o concluzie, care leagă exact trei termeni:
- termenul mediu (M): apare în ambele premise, niciodată în concluzie;
- termenul major (P): predicatul concluziei, apare în premisa majoră;
- termenul minor (S): subiectul concluziei, apare în premisa minoră.
Exemplu clasic:
Toți oamenii sunt muritori. (majoră) Toți grecii sunt oameni. (minoră) Deci toți grecii sunt muritori. (concluzie)
Aici M = "oameni", P = "muritori", S = "greci".
Cele patru figuri
După poziția termenului mediu în premise:
| Figura | Premisa majoră | Premisa minoră |
|---|---|---|
| I | M - P | S - M |
| II | P - M | S - M |
| III | M - P | M - S |
| IV | P - M | M - S |
Legile generale ale silogismului (selecție)
- Silogismul are EXACT trei termeni (patru termeni = eroarea "împătririi termenilor").
- Termenul mediu trebuie să fie distribuit în cel puțin o premisă.
- Un termen nedistribuit în premisă nu poate fi distribuit în concluzie.
- Din două premise negative nu decurge nicio concluzie.
- Din două premise afirmative nu poate decurge o concluzie negativă.
- Concluzia urmează partea "mai slabă": dacă o premisă e negativă, concluzia e negativă; dacă o premisă e particulară, concluzia e particulară.
Exemplu de verificare
"Toți sportivii sunt disciplinați; unii elevi sunt sportivi; deci unii elevi sunt disciplinați."
M = "sportivi" (distribuit în majoră, ca subiect de universală). Premisele: una universală afirmativă, una particulară afirmativă; concluzia particulară afirmativă respectă legea părții mai slabe. Silogism VALID (figura I, modul AII).
Greșeli frecvente
- Termenul mediu nedistribuit în nicio premisă: cea mai frecventă cauză de nevaliditate.
- Concluzie universală din premisă particulară: încalcă legea părții mai slabe.
- Confuzia valid/adevărat: forma corectă nu garantează adevărul premiselor.