Sari la conținut

Capitolul 4 · Lecția 4.1 din 2

Silogismul: structură, figuri și verificarea validității

Cei trei termeni ai silogismului, cele patru figuri și legile generale care decid validitatea.

Capitolul 4: SilogismulConținut verificat

Pe scurt pentru BAC · 5 idei

  • Silogismul este un raționament deductiv cu două premise și o concluzie, care leagă exact trei termeni.
  • Termenul mediu (M) apare în ambele premise și lipsește din concluzie, majorul (P) e predicatul concluziei, iar minorul (S) e subiectul ei.
  • Figura se stabilește după poziția termenului mediu: în figura I, majora este M - P și minora S - M.
  • Din două premise negative nu decurge nimic, iar din două afirmative nu poate decurge o concluzie negativă.
  • Un silogism cu patru termeni comite eroarea „împătririi termenilor”.
Pe această pagină5 secțiuni

Ce este silogismul

Silogismul este un raționament deductiv format din exact trei propoziții categorice: două premise și o concluzie, care leagă exact trei termeni:

  1. termenul mediu (M): apare în ambele premise, niciodată în concluzie;
  2. termenul major (P): predicatul concluziei, apare în premisa majoră;
  3. termenul minor (S): subiectul concluziei, apare în premisa minoră.

Exemplu clasic:

Toți oamenii sunt muritori. (majoră) Toți grecii sunt oameni. (minoră) Deci toți grecii sunt muritori. (concluzie)

Aici M = "oameni", P = "muritori", S = "greci".

Cele patru figuri

După poziția termenului mediu în premise:

FiguraPremisa majorăPremisa minoră
IM - PS - M
IIP - MS - M
IIIM - PM - S
IVP - MM - S

Legile generale ale silogismului (selecție)

  1. Silogismul are EXACT trei termeni (patru termeni = eroarea "împătririi termenilor").
  2. Termenul mediu trebuie să fie distribuit în cel puțin o premisă.
  3. Un termen nedistribuit în premisă nu poate fi distribuit în concluzie.
  4. Din două premise negative nu decurge nicio concluzie.
  5. Din două premise afirmative nu poate decurge o concluzie negativă.
  6. Concluzia urmează partea "mai slabă": dacă o premisă e negativă, concluzia e negativă; dacă o premisă e particulară, concluzia e particulară.

Exemplu de verificare

"Toți sportivii sunt disciplinați; unii elevi sunt sportivi; deci unii elevi sunt disciplinați."

M = "sportivi" (distribuit în majoră, ca subiect de universală). Premisele: una universală afirmativă, una particulară afirmativă; concluzia particulară afirmativă respectă legea părții mai slabe. Silogism VALID (figura I, modul AII).

Atenție

Validitatea NU depinde de adevărul de fapt al propozițiilor, ci doar de formă: un silogism valid poate avea premise false.

Greșeli frecvente

  1. Termenul mediu nedistribuit în nicio premisă: cea mai frecventă cauză de nevaliditate.
  2. Concluzie universală din premisă particulară: încalcă legea părții mai slabe.
  3. Confuzia valid/adevărat: forma corectă nu garantează adevărul premiselor.

Instrumente pentru lecția asta

Laboratorul silogismului

Șase silogisme cu termenii colorați (S, P, M): ghicește dacă sunt valide, apoi vezi analiza cu legea încălcată.

Se încarcă instrumentul…

Bifează când ai terminat, ca s-o vezi citită pe toate dispozitivele.

Testează-te pe capitolul 4

Lecția în clipuri

Clipuri scurte, cu voce și subtitrări.

Folosim cookie-uri esențiale, fără de care site-ul nu merge, și cookie-uri de analiză anonimizate, ca să vedem ce pagini ajută. Detalii în politica de confidențialitate