Sofism vs paralogism
Ambele sunt ARGUMENTE GREȘITE; diferența stă în intenție:
- sofismul: eroare comisă INTENȚIONAT, pentru a induce în eroare;
- paralogismul: eroare comisă NEINTENȚIONAT, din neatenție sau necunoaștere.
Logic, structura greșită e aceeași; doar intenția diferă.
Erorile frecvente (repertoriul de BAC)
1. Argumentum ad hominem (atacul la persoană). Respingi ideea atacând omul: "Nu-l credeți, e un ratat." Ideea rămâne nedemonstrată ca falsă.
2. Argumentum ad populum (apelul la mulțime). "Toată lumea crede asta, deci e adevărat." Numărul susținătorilor nu e dovadă.
3. Argumentum ad verecundiam (apelul la autoritate nepotrivit). Invocarea unei autorități din ALT domeniu: "Un fotbalist celebru spune că acest medicament funcționează."
4. Argumentum ad ignorantiam (apelul la ignoranță). "Nimeni n-a dovedit că nu există, deci există." Absența probei contrare nu e probă.
5. Argumentum ad baculum (apelul la forță). "Recunoaște că am dreptate, altfel vei avea probleme."
6. Generalizarea pripită. Concluzie generală din prea puține cazuri: "Doi colegi au întârziat, deci toată clasa e neserioasă."
7. Falsa cauză (post hoc, ergo propter hoc). "După ce am purtat brățara, am luat notă mare: brățara m-a ajutat." Succesiunea temporală nu e cauzalitate.
8. Cercul vicios (petitio principii). Premisa presupune deja concluzia: "E adevărat pentru că așa este."
9. Falsa dilemă. Reducerea la doar două opțiuni: "Ori ești cu noi, ori împotriva noastră."
10. Omul de paie. Deformezi poziția adversarului ca s-o respingi ușor: el a cerut "mai puține teme", tu combați "el vrea să desființăm școala".
Exemplu rezolvat
"Nu putem accepta propunerea consilierului: a divorțat de două ori." Ce eroare e?
Ad hominem: viața personală nu e premisă relevantă pentru valoarea propunerii.
Greșeli frecvente
- Apelul la autoritate e eroare când autoritatea e NEPOTRIVITĂ domeniului; citarea unui expert real din domeniu e legitimă.
- Sofismul și paralogismul au aceeași formă logică: diferă doar intenția.
- Post hoc: "după" nu înseamnă "din cauza".