Sari la conținut
LECȚIA 7.2 · LOGICĂ, ARGUMENTARE ȘI COMUNICARE

Argumentarea, structura ei și inducția

Componentele argumentării, indicatorii logici și cele două tipuri de inducție.

Conținut verificat

Structura argumentării

Argumentarea = procesul prin care întemeiem o teză (concluzie) pe baza unor premise. Componentele:

  1. premisele: propozițiile-suport (temeiurile);
  2. concluzia: teza susținută;
  3. indicatorii logici: cuvintele care marchează rolurile:
    • indicatori de PREMISĂ: "deoarece", "fiindcă", "întrucât", "având în vedere că";
    • indicatori de CONCLUZIE: "deci", "așadar", "prin urmare", "rezultă că".

Exemplu analizat. "Întrucât toți elevii din clasă au promovat testul, iar Andrei e elev al clasei, rezultă că Andrei a promovat testul." Premise: cele două propoziții introduse de "întrucât"; concluzia: după "rezultă că". Structură deductivă validă.

Deductiv vs nedeductiv

  1. Argumentare deductivă: concluzia decurge CU NECESITATE din premise (dacă premisele sunt adevărate, concluzia nu poate fi falsă). Silogismul, conversiunea, obversiunea.
  2. Argumentare nedeductivă (inductivă): premisele fac concluzia doar PROBABILĂ; concluzia spune MAI MULT decât premisele.

Inducția completă

Examinezi TOATE cazurile clasei și tragi concluzia generală:

"Luni, marți, ..., vineri (fiecare zi verificată) magazinul a fost deschis; acestea sunt toate zilele lucrătoare; deci magazinul e deschis în toate zilele lucrătoare."

Concluzia e CERTĂ, dar inducția completă e posibilă doar la clase FINITE și mici: valoare practică limitată.

Inducția incompletă

Din CÂTEVA cazuri examinate, concluzie despre TOATĂ clasa:

"Fierul, cuprul și zincul se dilată la încălzire; deci toate metalele se dilată la încălzire."

Concluzia e doar PROBABILĂ (dar amplificatoare: extinde cunoașterea). Gradul de probabilitate crește cu: numărul cazurilor, varietatea lor și absența contraexemplelor. Pe inducția incompletă se sprijină generalizările științei experimentale.

Legătura cu erorile

Inducția incompletă GRĂBITĂ (cazuri puține, nereprezentative) devine eroarea numită generalizare pripită: granița dintre argumentare inductivă legitimă și eroare ține de calitatea cazurilor.

Greșeli frecvente

  1. Indicatorul "deoarece" introduce PREMISA, nu concluzia.
  2. Inducția completă dă concluzie certă: nu o confunda cu cea incompletă.
  3. Un argument deductiv NEVALID nu devine "inductiv": e pur și simplu incorect.
EXPLOREAZĂ INTERACTIV