Montajul

Dispozitivul lui Young e experimentul care a dovedit natura ondulatorie a luminii.

Elementele componente:

o sursă de lumină monocromatică;
o fantă îngustă $S$ , care face lumina coerentă;
două fante $S_1$ și $S_2$ , apropiate, aflate la distanța $2\ell$ una de alta;
un ecran de observare, la distanța $D$ .

Fantele $S_1$ și $S_2$ devin două surse coerente, pentru că provin din aceeași undă.

Diferența de drum

Pentru un punct P aflat la distanța $x$ de mijlocul ecranului:

$\delta = \frac{2 \ell x}{D}$

Formula e valabilă când $D \gg \ell$ și $D \gg x$ , adică pentru unghiuri mici. La BAC această condiție e mereu îndeplinită.

Maxime (franje luminoase), din $\delta = k\lambda$ :

$x_k = \frac{k \lambda D}{2 \ell}$

Minime (franje întunecate), din $\delta = (2k+1)\lambda/2$ :

$x_k = (2k + 1) \frac{\lambda D}{4 \ell}$

Distanța dintre două franje luminoase consecutive (sau două întunecate consecutive):

$i = \frac{\lambda D}{2 \ell}$

Interfranja e constantă: franjele sunt egal distanțate. Din ea se poate determina experimental lungimea de undă a luminii.

Se folosește $\ell$ în loc de $2\ell$ . Fii atent ce notează enunțul: distanța dintre fante sau jumătatea ei.
Se uită conversia unităților. λ se dă de obicei în nanometri, D în metri.
Se confundă interfranja (distanța dintre franje) cu poziția unei franje (distanța față de centru).