Sari la conținut

Liviu Rebreanu

1885–1944 · realism

Pentru BAC, pe scurt

Importanța
Reprezentant canonic al realismului românesc, autor de 2 opere canonice în programa BAC 2027.
Curent literar
Realism (Modernism)
Teme principale
setea de pământ, condiția țăranului ardelean, conflictul dintre glasul pământului și glasul iubirii, determinismul social, familia și căsătoria de interes
Pe această pagină4 secțiuni

Biografie

Pentru cultura generală.

Liviu Rebreanu, născut la 27 noiembrie 1885 în Tarlisua, comitatul Solnoc-Dabaca, astăzi județul Bistrița-Năsăud, a fost cel mai important romancier român și întemeietorul romanului modern în literatură română. Primul din cei 14 copii ai învățătorului Vasile Rebreanu și ai Ludovicai Diuganu, a crescut în comună Maieru, pe valea Someșului Mare, unde a trăit cele mai frumoase zile ale copilăriei sale. A urmat gimnaziul la Năsăud și școală de băieți din Bistrița, apoi Școală Reală Superioară de Honvezi din Șopron și Academia militară Ludoviceum din Budapesta. A fost repartizat că sublocotenent în armata austro-ungară la Gyula, dar a fost radiat din cadrele militare pentru gestiune nepricepută a bugetului.

Citește tot

Viața, pe momente

10 momente, în ordinea anilor.

  1. Nasterea in Tarlisua

    Copilarie · Tarlisua

    Liviu Rebreanu s-a nascut la 27 noiembrie 1885 in satul Tarlisua din fostul comitat Solnoc-Dabaca, astazi judetul Bistrita-Nasaud, fiind primul din cei 14 copii ai invatatorului Vasile Rebreanu si ai Ludovicai Diuganu. In 1889 familia s-a mutat in comuna Maieru, pe valea Somesului Mare, unde scriitorul a trait cele mai frumoase si fericite zile ale vietii sale. Amintirile din copilarie, cu oamenii si locurile din Maieru, vor aparea in scrierile sale sub numele fictiv Pripas. Mama sa era pasionata de teatru, fiind considerata prima diletanta a Becleanului, iar ambii parinti vor constitui modelele familiei Herdelea din romanele Ion si Rascoala.

  2. Studii militare si demisia din armata

    Studii · Sopron, Budapesta, Gyula

    A urmat gimnaziul la Nasaud si scoala de baieti din Bistrita, apoi Scoala Reala Superioara de Honvezi din Sopron si Academia militara Ludoviceum din Budapesta, unde a fost bursier al statului austro-ungar. In 1906 a fost repartizat ca sublocotenent la Gyula. Sub presiunea unor incurcaturi banesti si a incompatibilitatii cu viata militara, a fost fortat sa demisioneze din armata in februarie 1908. A revenit in Prislopul Nasaudului, spre disperarea parintilor care il stiau un domn realizat. Aici a luat contact cu taranul roman, cunoscandu-i suferintele si visurile care aveau sa treaca mai tarziu in literatura sa.

  3. Debutul literar si stabilirea la Bucuresti

    Debut · Sibiu si Bucuresti

    La 1 noiembrie 1908 a debutat in presa romaneasca in revista Luceafarul din Sibiu cu povestirea Codrea. S-a stabilit la Bucuresti in 1909, unde a participat la cenaclul lui Mihail Dragomirescu. A intampinat greutati financiare severe, sosind cu doar 300 de lei in buzunar. In 1910 a fost arestat si detinut la Vacaresti, apoi transferat la Gyula, pentru activitatea sa publicistica in slujba romanilor din Transilvania. Dupa eliberare a lucrat ca ajutor de notar, apoi s-a reintors la Bucuresti, unde a colaborat la diverse publicatii. S-a casatorit in 1912 cu actrita Stefana Fanny Radulescu.

  4. Viata personala si familia

    Viata personala · Bucuresti si Valea Mare

    S-a casatorit in ianuarie 1912 cu actrita Stefana Fanny Radulescu, adoptand-o si pe fiica acesteia, Puia-Florica. Viata familiala a fost marcata initial de greutati materiale acute, Rebreanu scriind scrisori disperate cerandu-le prietenilor bani de imprumut. Cu timpul, succesul romanelor i-a adus stabilitate financiara, fiind unul dintre putinii autori romani care s-au bucurat de succes de librarie. Casa de la Valea Mare a devenit refugiul sau de creatie, un loc de liniste si concentrare departe de agatatia capitalei. Fanny Rebreanu a scris ulterior volumul memorial Cu sotul meu, document pretios pentru cunoasterea vietii scriitorului.

  5. Romanul Ion - capodopera

    Opera majora · Bucuresti

    In noiembrie 1920 a aparut romanul Ion, prima capodopera a creatiei rebreniene, considerat de Eugen Lovinescu cea mai puternica creatie obiectiva a literaturii romane. Romanul poarta subtitlul Blestemul pamantului, blestemul iubirii si ofera o ampla fresca a vietii taranesti din Ardeal, cu personaje memorabile si conflicte de o intensitate dramatica. Ion, taranul obsedat de pamant, a devenit un arhetip al literaturii romane. Academia Romana i-a acordat prestigiosul Premiu Nasturel-Herescu. Romanul a fost retitulat de sase ori in timpul vietii scriitorului, demonstrand succesul sau editorial rar in literatura romana.

  6. Padurea spanzuratilor si moartea fratelui Emil

    Opera majora · Bucuresti si Transilvania

    In 1922 a publicat Padurea spanzuratilor, roman psihologic inspirat din moartea tragica a fratelui sau Emil, ofiter in armata austro-ungara acuzat de dezertare si spionaj, condamnat la moarte in mai 1917. Romanul are in centru cazul ofiterului roman Apostol Bologa, sfasiat intre loialitatea fata de armata in care serveste si dragostea de neamul sau. A primit Marele premiu al romanului. Documentarea pentru acest roman a inclus o calatorie in Transilvania in vara lui 1919, unde Rebreanu a cercetat atent imprejurarile sfarsitului tragic al lui Emil. Durerea pierderii fratelui a generat unul dintre cele mai puternice romane psihologice ale literaturii romane.

Arată celelalte 4 momente

  1. Directia Teatrului National si viata publica

    Activitate publica · Bucuresti si Valea Mare

    A fost numit director al Teatrului National din Bucuresti in decembrie 1928, functie pe care a detinut-o pana in 1930, si din nou in 1941. A lucrat la proiectele de organizare a Directiei Educatiei Poporului, al carei conducator a devenit, dar a demisionat in noiembrie 1930 din cauza dezamagirilor. A cumparat o casa si o vie la Valea Mare, langa Pitesti, unde vor fi scrise majoritatea cartilor sale de atunci incolo. In 1942 a participat la un turneu de conferinte despre cultura romaneasca in Germania si Austria, sustinand ca nu vrem niciun fel de politica, ci numai literatura.

  2. Rascoala si romanele ulterioare

    Creatie literara · Bucuresti si Valea Mare

    In 1932 a publicat romanul Rascoala, dedicat evenimentelor tragice de la 1907, al carui erou este, dupa George Calinescu, taranul colectiv cu psihologie de gloata. A fost ales membru al Academiei Romane in 1939 la propunerea lui Mihail Sadoveanu. Au mai aparut Adam si Eva in 1925, Ciuleandra in 1927, Craisorul in 1929 si Jar in 1934. Desi nu toate romanele ulterioare au atins nivelul lui Ion si al Padurii spanzuratilor, ansamblul operei sale il consacra ca pe cel mai important romancier roman, deschizator al drumului pentru toate generatiile de prozatori care i-au urmat.

  3. Boala si retragerea la Valea Mare

    Ultimii ani · Valea Mare

    La 4 aprilie 1944, grav bolnav, s-a retras la casa sa din satul argesean Valea Mare, fara sa mai revada vreodata Bucurestiul. Un control radiologic semnalase inca din ianuarie o opacitate suspecta la plamanul drept. In jurnal, Rebreanu nota in iulie: Perspective putine de salvare, data fiind varsta mea, chistul din plamanul drept, emfizemul vechi si bronsita cronica. Ultimele luni au fost petrecute in casa din Valea Mare, departe de razboi si de tumultul politic, scriitorul urmariind cu ingrijorare evenimentele care prefigurau sfarsitul lumii pe care o cunoscuse si o descrisese in romanele sale.

  4. Moartea la Valea Mare

    Moarte · Valea Mare

    Liviu Rebreanu a incetat din viata la 1 septembrie 1944 la Valea Mare, la varsta de 58 de ani, rapus de o boala pulmonara. Dupa cateva luni a fost deshumat si reinmormantat la Cimitirul Bellu din Bucuresti. Exista si o ipoteza alternativa conform careia Rebreanu ar fi fost impuscat accidental de un soldat roman in seara de 23 august 1944, la un baraj, in timp ce se afla intr-o masina. Postum, aceasta recunoastere s-a transformat intr-un veritabil cult, lui Liviu Rebreanu consacrandu-i-se zeci de studii si comentarii. Este considerat fara echivoc intemeietorul romanului modern romanesc si un clasic al literaturii romane.

Opere în programă

2 opere din programa BAC 2027.

Curiozități

Pentru cultura generală. În eseul de la BAC profesorii așteaptă analiză literară, nu detalii din biografie.

  • A fost primul din 14 copii ai familiei! Tatăl său, învățătorul Vasile Rebreanu, a fost coleg de clasă cu poetul George Coșbuc.
  • Mama sa, Ludovica, era considerată primă diletantă pe scena teatrului din Beclean - de aici pasiunea lui Rebreanu pentru teatru.
  • Fratele său Emil a fost executat ca dezertor din armata austro-ungară în 1917. Această tragedie a inspirat direct romanul Pădurea spânzuraților.
  • Rebreanu a scris primele lucrări în limba maghiară! Fiind format în școli austro-ungare, limba lui de studiu era maghiara.
  • A fost ofițer în armata austro-ungară dar a fost radiat pentru gestiune nepricepută a bugetului popotei ofițerilor - banii de mâncare ai ofițerilor!
  • A fost arestat și deținut atât la Văcărești (București) cât și la Gyula (Ungaria). A scris nuvele în închisoare.
  • Protagonistul romanului Ion a existat în realitate: se numea Ion Boldijar al Glanetașului, un țăran sărac care rostea cuvântul pământ ca pe o declarație de dragoste.
  • A venit la București cu doar 300 de lei în buzunar și a trăit în sărăcie ani de zile înainte de succesul lui Ion.
  • Soția lui, Fanny, era actriță la Teatrul Național. S-au căsătorit în 1912, într-o perioadă de mare lipsă materială.
  • A lucrat la romanul Ion timp de 7 ani (1913-1920), deși prima schiță (Rușinea) datează din 1908.
  • Stilul său literar se numește anticalofil - adică lipsit intenționat de ornamente. Rebreanu spunea: E mult mai ușor a scrie frumos, decât a exprima exact.
  • A fost director al Teatrului Național din București de două ori: în 1929-1930 și din 1941.
  • A fost membru titular al Academiei Române din 1939 și a primit Ordinul Coroana României în gradul de Mare Cruce în 1942.
  • Familia Herdelea din romanul Ion este inspirată direct de propria familie: tatăl său era învățător, ca și Zaharia Herdelea.
  • A murit la Valea Mare-Podgoria, lângă Pitești, pe 1 septembrie 1944, exact în ziua în care România schimbase soarta în război.
  • Romanul Ion a fost ecranizat în 1980 sub titlul Blestemul pământului, Blestemul iubirii, cu Șerban Ionescu în rol.
  • A scris și prima sa operă literară sub formă de vodevil în limba maghiară, la vârsta de 13 ani, inspirat de o actriță dintr-o trupă ambulantă.
  • Exist o controversă în jurul morții sale: unii susțin că ar fi fost împușcat în seara de 23 august 1944.

Pasul următor

Citește despre Ion

Resurse externe

Cookie-uri

Folosim cookie-uri esențiale, fără de care site-ul nu merge, și cookie-uri de analiză anonimizate, ca să vedem ce pagini ajută. Detalii în politica de confidențialitate