George Bacovia, născut George Andone Vasiliu la 17 septembrie 1881 în Bacău, a fost cel mai important poet simbolist român și unul dintre cei mai originali poeți ai literaturii române moderne. Fiul comerciantului Dimitrie Vasiliu și al Zoei Vasiliu, a crescut în atmosfera provinciei moldovenești, care va deveni spațiul obsedant al întregii sale poezii. De mic a arătat înclinații artistice multiple - talentul la desen, la vioara și la alte instrumente muzicale, dirijând chiar orchestra școlii. În 1899 a obținut premiul I pe țară la concursul Tinerimii române pentru desen artistic. A urmat Liceul Ferdinând din Bacău, experiență traumatizantă care i-a inspirat celebrul poem Liceu. Anul închiderii accidentale într-o noapte în turnul bisericii Precista i-a inspirat poezia Amurg violet. După o tentativă eșuată la Școală Militară din Iași în 1900, a compus poezia Plumb, finisată abia în 1902. A absolvit liceul în 1903 și s-a înscris la Facultatea de Drept din București, unde a citit la cenaclul lui Alexandru Macedonski poezia Plumb, producând o puternică impresie. Obținând diplomă de licență în drept la Iași în 1911, nu a profesat niciodată avocatură. A lucrat că suplinitor la școli primare, copist și ajutor de contabil la Prefectura din Bacău, trăind în sărăcie și boală cronică. Volumul de debut, Plumb, a apărut în 1916, în plin război mondial. A urmat Scântei galbene în 1926 și Bucăți de noapte, volum de proză simbolistă. În 1928 s-a căsătorit cu poetă Agatha Grigorescu și s-a stabilit la București. Fiul sau unic, Gabriel, s-a născut în 1931. Poezia să, inițial considerată minoră de critică interbelică, a fost treptat recunoscută că una dintre cele mai originale din literatură română. George Călinescu l-a numit o bisericuța dintr-un lemn, dar generațiile următoare au descoperit în opera să afinități cu teatrul absurdului, existențialismul și modernismul poetic european. Temele sale obsedante - ploaia, plumbul, provincia, monotonia, singurătatea, nevrozele - au creat un univers poetic unic, de o coerentă și intensitate remarcabile. Ultimii ani i-a petrecut în sărăcie și boală la București, murind la 22 mai 1957 în locuința să din cartierul Giurgiului.
George Andone Vasiliu s-a nascut la 17 septembrie 1881 in Bacau, in casa comerciantului Dimitrie Vasiliu si a Zoei Vasiliu, pe actuala strada G. Bacovia nr. 13. Orasul de provincie moldovenesc, cu ploile sale nesfarsire, cu atmosfera apasatoare si monotonia vietii burgheze, va deveni spatiul obsedant al intregii sale creatii poetice. De mic copil a aratat sensibilitate artistica, incepand sa invete limba germana de la varsta de sase ani. Bacaul sfarsitului de secol XIX, cu pietele sale mocirloase si cerul cenusiu, va fi transformat in poezia bacoviană intr-un spatiu existential al angoasei si al singuratatii cronice.
