Sari la conținut

Tudor Arghezi

1880–1967 · modernism

Integrarea registrelor lingvistice diverse (cult, popular, argotic), estetica urâtului, metafora inedită, prozodia modernistă (strofe inegale, vers liber), transfigurarea socialului în estetic, alchimia poetică

Pentru BAC, pe scurt

Importanța
Reprezentant canonic al modernismului românesc, autor de 1 operă canonice în programa BAC 2027.
Curent literar
Modernism (Simbolism, Expresionism, Naturalism)
Teme principale
creația poetică, relația tată-fiu, arta ca moștenire spirituală, estetica urâtului, rolul poetului în societate
Stil
Integrarea registrelor lingvistice diverse (cult, popular, argotic), estetica urâtului, metafora inedită, prozodia modernistă (strofe inegale, vers liber), transfigurarea socialului în estetic, alchim…
Pe această pagină4 secțiuni

Biografie

Pentru cultura generală.

Tudor Arghezi, pseudonimul lui Ion Nae Theodorescu, născut la 21 mai 1880 în București, a fost unul dintre cei mai importanți și mai controversați scriitori români ai secolului XX. Fiul lui Nae Theodorescu și al Mariei, a crescut în condiții modeste, fiind nevoit de la vârstă de 11 ani să se întrețină singur, dând meditații. A urmat Școală primară Petrache Poenaru și Liceul Sfântul Sava din București. A debutat literar în 1896, la doar 16 ani, publicând poezia Tatăl meu în ziarul Liga Ortodoxă condus de Alexandru Macedonski, care l-a apreciat imediat ca pe un talent excepțional.

Citește tot

Viața, pe momente

10 momente, în ordinea anilor.

  1. Nasterea si copilaria in Bucuresti

    Copilarie · Bucuresti

    Ion Nae Theodorescu s-a nascut la 21 mai 1880 in Bucuresti, in strada Tarani nr. 46. A fost fiul lui Nae Theodorescu si al Mariei. A urmat Scoala primara Petrache Poenaru si gimnaziul Dimitrie Cantemir, apoi Liceul Sfantul Sava. De la varsta de 11 ani, din cauza situatiei familiale dificile, a fost nevoit sa se intretina singur, dand meditatii colegilor. La 16 ani a fost custodele unei sali de expozitii a societatii Ileana, aflandu-se in mediul pictorilor si dezvoltandu-si pasiunea pentru desen. A schitat in penita peisaje si portrete de calitate care i-ar fi prevestit un destin de artist plastic, optiunea pentru scris fiind dictata de lipsa mijloacelor materiale.

  2. Debutul literar si cenaclul Macedonski

    Debut · Bucuresti

    La 30 iunie 1896 a debutat in ziarul Liga Ortodoxa condus de Alexandru Macedonski cu poezia Tatal meu, semnata I.N. Theodorescu. Macedonski l-a apreciat imediat, declarand ca acest tanar rupe cu o cutezanta fara margini cu toata tehnica versificarii. La cenaclul lui Macedonski l-a cunoscut pe Grigore Pisculescu, viitorul Gala Galaction, cu care va ramane prieten apropiat toata viata. Intre 1897 si 1899 a publicat versuri si poeme in proza in Revista Moderna si Viata noua, semnand pentru prima data cu pseudonimul Ion Th. Arghezi. A intrerupt studiile si s-a angajat ca laborant la fabrica de zahar Chitila dupa un examen de chimie.

  3. Retragerea la manastirea Cernica

    Viata monastica · Cernica

    La 19 ani a intrat la manastirea Cernica, unde a stat patru ani, pana in 1904. A devenit diacon si secretar al mitropoliei din Bucuresti. In romanele sale a marturisit ca nu era atras de cariera de calugar, fiind mai degraba un eretic decat un spirit mistic. A recurs la acest refugiu mai mult din comoditate, unul din unchii sai fiind un inalt ierarh al Bisericii Ortodoxe Romane. Experienta monahala i-a oferit insa un material literar exceptional, pe care l-a valorificat in romanul Cimitirul Buna Vestire, parodiind cu sarcasm lumea manastireasca. Ciclul Psalmilor, una dintre cele mai originale creatii ale sale, isi are originile in aceasta tensiune intre credinta si indoiala.

  4. Calatoriile in Elvetia si nasterea fiului

    Calatorii · Paris, Fribourg, Geneva

    In 1905 a plecat la Paris, unde locuia fiul sau Eli Lotar, nascut la 30 ianuarie 1905 din relatia cu profesoara Constanta Zissu, care fusese nevoita sa-si ascunda maternitatea. S-a mutat la Fribourg, unde a participat la cursuri universitare, apoi la Geneva, unde a lucrat in atelierul unui bijutier pentru a-si castiga existenta. In Elvetia a scris poezii si a asistat la cursuri universitare, fiind tinut sub supraveghere de autoritatile elvetiene din cauza criticismului sau fata de represiunea miscarii taranesti din Romania. In 1909 a vizitat Italia. Aceasta perioada de exil voluntar i-a laargit orizontul cultural si i-a oferit perspective noi asupra artei si literaturii.

  5. Condamnarea pentru colaborationism si inchisoarea

    Criza · Bucuresti - Vacaresti

    In timpul Primului Razboi Mondial a scris articole impotriva intrarii Romaniei in razboi alaturi de Antanta, publicand in Gazeta Bucurestilor si Bukarester Tagblatt. In 1918 a fost trimis in judecata la Curtea Martiala alaturi de Ioan Slavici si alti publicisti, acuzat de colaborare cu autoritatile de ocupatie germane. In 1919 a fost condamnat la cinci ani de inchisoare si incarcerat la Penitenciarul Vacaresti. A fost eliberat la inceputul lui 1920 in urma unei scrisori adresate lui Nicolae Iorga, care a intervenit pe langa regele Ferdinand I pentru gratiere. Experienta carcerala va alimenta volumele Flori de mucigai si Poarta neagra, capodopere ale poeziei romanesti.

  6. Casatoria cu Paraschiva si viata la Martisor

    Viata personala · Bucuresti - Martisor

    Dupa despartirea de Constanta Zissu, mama primului sau fiu Eli Lotar, Arghezi s-a casatorit cu Paraschiva Burda, cu care a avut doi copii - Mitzura si Barutu. Familia s-a stabilit in casa din strada Martisor din Bucuresti, care va deveni spatiul sau de creatie si refugiu. Aici a scris o parte importanta a operei sale, inclusiv volumele de literatura pentru copii - Cartea cu jucarii, Cantec de adormit Mitzura, Buruieni, Martisoare, Prisaca, Zdreanta. Casa din Martisor a ramas pana astazi muzeu, mentinuta de fiica sa Mitzura Arghezi, pastrandu-se atmosfera si obiectele care l-au inconjurat pe poet in ultimele decenii ale vietii sale.

Arată celelalte 4 momente

  1. Cuvinte potrivite si Flori de mucigai

    Opere majore · Bucuresti

    In 1927 a aparut prima carte de poezii, Cuvinte potrivite, iar in 1931 placheta Flori de mucigai, legate de anii de detentie. Aceste volume au revolutionat limbajul poetic romanesc, introducand registre lexicale considerate pana atunci incompatibile cu poezia - argoul, limbajul trivial, vocabularul uratului si al degradarii. In 1928 a infiintat ziarul Bilete de papagal, in care a impus tableta ca specie literara. Au urmat Icoane de lemn in 1929, Tablete din Tara de Kuty in 1933, Ochii Maicii Domnului in 1934, Versuri de seara in 1935 si Cimitirul Buna-Vestire in 1936. Arghezi devenise una dintre cele mai importante voci ale literaturii romane interbelice.

  2. Pamfletul Baroane si arestarea de catre nazisti

    Criza · Bucuresti si Targu Jiu

    In 1943, sub genericul Bilete de papagal in ziarul Informatia zilei, a publicat pamflete usturatoare, fiind cercetat de politie. La 30 septembrie a aparut pamfletul Baroane, in care il ataca pe ambasadorul german Manfred von Killinger. Ziarul a fost imediat confiscat, iar scriitorul a fost inchis la Bucuresti si apoi in lagarul de la Targu Jiu. A fost eliberat un an mai tarziu, in 1944. Dupa eliberare a publicat pamflete asupra colaboratorilor regimului, memorii si un nou volum de tablete. Curajul de a ataca puterea nazista in plina ocupatie germana demonstreaza caracterul rebel si neinfricat al scriitorului care a platit mereu pretul convingeerilor sale.

  3. Interdictia comunista si reabilitarea

    Restrictii · Bucuresti

    In 1948 a aparut in ziarul Scanteia celebrul articol al lui Sorin Toma Poezia putrefactiei sau putrefactia poeziei, care se incheia cu o veritabila amenintare cu moartea. Scriitorul a fost interzis imediat si s-a retras din viata publica in casuta de la Martisor, supravietuind din vanzarea cireselor. Intre 1952 si 1967 a fost reabilitat treptat, la sugestia lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. A fost ales membru al Academiei Romane in 1955, distins cu premii si titluri, sarbatorit ca poet national la 80 si 85 de ani. A colaborat cu autoritatile comuniste, scriind poezii sociale pe placul acestora, compromis care i-a asigurat insa supravietuirea si publicarea operei.

  4. Moartea poetului national

    Moarte · Bucuresti

    Tudor Arghezi a murit la 14 iulie 1967 in Bucuresti, la varsta de 87 de ani. A fost inmormantat in gradina casei din strada Martisor, alaturi de sotia sa Paraschiva, cu funeralii nationale. In 1965 primise Premiul International Herder, acordat de Universitatea din Viena, si fusese nominalizat la Premiul Nobel pentru Literatura de filologul italian Angelo Monteverdi. Opera sa poetica, de o originalitate exemplara, a reprezentat o revolutie a limbajului poetic romanesc, introducand in poezie registre lexicale noi si descoperind frumusetea acolo unde nimeni nu o cautase inainte. Casa din Martisor a ramas muzeu, pastrand memoria unuia dintre cei mai mari scriitori romani.

Opere în programă

O operă din programa BAC 2027.

Curiozități

Pentru cultura generală. În eseul de la BAC profesorii așteaptă analiză literară, nu detalii din biografie.

  • Numele real era Ion Nae Theodorescu. Pseudonimul Arghezi ar putea veni de la Argesis (râul Argeș) sau de la numele mamei sale maghiare, Ergézi Rozália.
  • A fost călugăr la mănăstirea Cernica timp de 4 ani (1900-1904), devenind diacon. Dar era un eretic în suflet, nu un mistic.
  • Mama sa reală era de origine secuiască (maghiară), dar Arghezi nu a recunoscut-o niciodată public, prezentând-o drept bonă sau menajeră.
  • A fost ceasornicar profesionist! Când nu a mai putut studia teologia în Elveția, a învățat ceasornicăria la o școală profesională elvețiană.
  • A lucrat ca hamal la gară, grădinar, bijutier și negustor de cărbune la Paris pentru a supraviețui.
  • A fost închis la Penitenciarul Văcărești în 1919, apoi a ales să locuiască pe strada Mărțișor - chiar lângă închisoare!
  • Fiul său din prima căsătorie, Eli Lotar, a devenit un celebru fotograf și cineast în Franța, colaborând cu Luis Buñuel și Man Ray.
  • Arghezi a publicat primul său volum de versuri (Cuvinte potrivite) abia la 47 de ani! Devenise celebru instant.
  • În 1943 a scris pamfletul Baroane, atacându-l pe ambasadorul german von Killinger. A fost închis în lagărul de la Târgu Jiu.
  • În perioada interdicției comuniste (1948-1955), a supraviețuit la Mărțișor din vânzarea cireșelor din livadă.
  • A fost nominalizat la Premiul Nobel pentru Literatură în 1965, de filologul italian Angelo Monteverdi.
  • Era și un desenator talentat. A schițat în creion și cerneală toată viața. A zis că a ales scrisul doar pentru că nu avea bani de vopsele.
  • A avut o motocicletă Harley-Davidson în tinerețe, cumpărată cu banii tatălui său!
  • Susținea că l-a întâlnit pe Lenin la Geneva, pe vremea când amândoi erau exilați în Elveția.
  • Fiul Sorin Toma (care l-a interzis în 1948) era fiul poetului proletcultist Alexandru Toma. Ironic: un poet l-a interzis pe altul.
  • Casa de la Mărțișor e azi muzeu memorial, administrat de fiica sa Mitzura. Arghezi și soția sa sunt înmormântați în grădina casei.
  • A fost ales deputat în Marea Adunare Națională în perioada comunistă.
  • Macedonski l-a descoperit la 16 ani și a profetizat geniul său poetic, dar Arghezi a părăsit cenaclul în același an.
  • Vorbea limba maghiară cu o oarecare fluență chiar și în anii 1960, deși nu a recunoscut niciodată de la cine o învățase.

Pasul următor

Citește despre Testament

Resurse externe

Cookie-uri

Folosim cookie-uri esențiale, fără de care site-ul nu merge, și cookie-uri de analiză anonimizate, ca să vedem ce pagini ajută. Detalii în politica de confidențialitate