Mihai Eminescu, nascut Mihail Eminovici la 15 ianuarie 1850 in Botosani, a fost cel mai important poet roman, considerat fondatorul liricii moderne romanesti. Provenit dintr-o familie cu origini in Banatul istoric, a fost al saptelea dintre cei unsprezece copii ai caminaarului Gheorghe Eminovici si ai Ralucai Jurascu. Copilaria si-a petrecut-o la Ipotesti, in contact direct cu natura si cu lumea satului, experienta ce va marca profund intreaga sa creatie poetica. A urmat scoala primara si gimnaziul la Cernauti, unde l-a avut profesor pe Aron Pumnul, cel care i-a trezit dragostea pentru literatura si limba romana. Dupa moartea lui Pumnul in 1866, Eminescu a debutat cu poezia La mormantul lui Aron Pumnul, iar in aceeasi luna a publicat De-as avea in revista Familia, condusa de Iosif Vulcan, cel care i-a schimbat numele din Eminovici in Eminescu. Intre 1866 si 1869 a calatorit prin Transilvania si Tara Romaneasca, lucrand ca sufleor si copist la diverse trupe de teatru, inclusiv la Teatrul National din Bucuresti, unde l-a cunoscut pe I.L. Caragiale. Intre 1869 si 1872 a studiat la Universitatea din Viena, unde s-a imprietenit cu Ioan Slavici, a cunoscut-o pe Veronica Micle si a inceput colaborarea la Convorbiri literare. A organizat serbarea de la Putna dedicata lui Stefan cel Mare. Intre 1872 si 1874 a studiat la Universitatea din Berlin, cu o bursa acordata de Junimea. La Viena si Berlin a intrat in contact cu filozofia lui Kant si Schopenhauer, dar si cu textele sacre orientale. Revenit in tara in 1874, s-a stabilit la Iasi, unde a fost director al Bibliotecii Centrale, revizor scolar, redactor la Curierul de Iasi si membru activ al Junimii. L-a introdus pe Ion Creanga in cercul literar al Junimii si a dezvoltat o profunda prietenie cu acesta. Relatia sa cu Veronica Micle a ramas una dintre cele mai celebre povesti de dragoste din literatura romana. In 1877 s-a mutat la Bucuresti, devenind redactor-sef la ziarul Timpul, organul Partidului Conservator. Aici a desfasurat o activitate publicistica intensa, scriind articole politice si culturale de mare profunzime. Perioada bucuresteana este si cea a marilor creatii poetice - Scrisorile, Luceafarul, Oda in metru antic, Floare albastra, Sara pe deal. Singurul volum publicat in timpul vietii, Poesii, a aparut in 1883 la Editura Socec, editat de Titu Maiorescu. Sanatatea poetului s-a deteriorat incepand cu 1883, cand a fost internat pentru prima data. A fost trimis la tratament la Viena, apoi in Italia, dar starea sa a continuat sa se agraveze. Cercetarile moderne sugereaza ca a suferit de tulburare bipolara si posibila intoxicatie cu mercur din tratamentele epocii. A decedat la 15 iunie 1889 in sanatoriul doctorului Sutu din Bucuresti, la varsta de doar 39 de ani. Este inmormantat la Cimitirul Bellu. Manuscrisele sale, 46 de volume, au fost donate Academiei Romane de Titu Maiorescu in 1902. Eminescu ramane poetul national al Romaniei, opera sa influentand decisiv toate generatiile de scriitori care i-au urmat.