Ilie Moromete și Niculae
Ilie MorometeProtagonist
NiculaeDeuteragonist
Niculae e fiul care va alege altă cale.
Eseul BAC despre această relație: Relația dintre Ilie Moromete și Niculae în „Moromeții”.
Momente cheie
2 momente ale relației.
Serbarea școlară
Școala din Siliștea-Gumești · contemplativ
Niculae ia premiul întâi și trebuie să spună o poezie, dar nu reușește să recite decât două-trei versuri, pentru că îl apucă frigurile. Moromete, care până atunci abia asculta, se smulge din loc și merge la el. Pe drum spre casă, băiatul nu mai poate merge. Tatăl strânge de pe jos coroana de flori și cărțile premiului, apoi îl ia în brațe și bolborosește supărat. Acasă, în loc să spună că băiatul e bolnav, anunță „că băiatul a luat premiul întâi”. Nu înțelege dorința fiului, dar e mândru de ea.
Contextul scenei: Serbarea de sfârșit de an școlar și drumul spre casă, în Siliștea-Gumești.
„Hai, mă! Hai, mă! Prăpăditule!”
Ilie Moromete Descrierea vizuală a scenei
Moromete ducând în brațe, pe un drum de țară, băiatul lovit de friguri, cu coroana de flori și cărțile premiului strânse de pe jos; lumină de vară
Monologul din ploaie
Grădina casei Moromete · nostalgic
În volumul al doilea, Niculae crede în lumea nouă care se construiește după război, iar tatăl îl privește cu neîncredere. Răspunsul lui Moromete vine într-o scenă din ploaie: în timp ce sapă un șanț în jurul șirei de paie din grădină, vorbește singur, ca și cum i-ar răspunde lui Bâznae, unul dintre noii activiști ai satului, și se apără cu mândrie. E o replică adresată de fapt fiului, dar rostită în lipsa lui. Tatăl și fiul se împacă abia după moartea lui Moromete, în visul lui Niculae.
Contextul scenei: Grădina casei, în ploaie, în volumul al doilea.
„am crescut șase copii și le-am ținut pământul până în momentul de față”
Ilie Moromete Descrierea vizuală a scenei
Un țăran bătrân, ud de ploaie, sapă un șanț în jurul unei șire de paie și vorbește singur; cer de vară întunecat, grădină țărănească