Baltagul

Baltagul de Mihail Sadoveanu (1930) este un roman al căutării și al dreptății, construit pe structura mitului Mioriței inversate. Acțiunea se petrece în Munții Neamțului, în lumea ciobanilor și a muntenilor din zona Tarcăului. Nechifor Lipan, cioban prosper din Măgura Tarcăului, pleacă la munte cu oile și nu se mai întoarce. Soția sa, Vitoria Lipan, o femeie puternică și hotărâtă, refuză să accepte dispariția soțului și pornește într-o călătorie prin munți împreună cu fiul lor, Gheorghiță, pentru a-l găsi. Drumul Vitoriei e o adevărată anchetă detectivistică: urmează traseul lui Nechifor, întreabă oamenii pe unde a trecut, adună indicii. Descoperirea adevărului se face treptat: Nechifor a fost ucis pentru oile și banii săi de către Calistrat Bogza, un cioban din zona Dornei, și complicele său. Romanul are o dublă lectură: la suprafață este un roman polițist, o anchetă pentru descoperirea unei crime; în profunzime este un roman inițiatic - Vitoria îl inițiază pe Gheorghiță în tainele vieții și ale morții, transformându-l din copil în bărbat. Călătoria lor prin munți este și o călătorie interioară. Baltagul este instrumentul morții (arma crimei) dar și instrumentul dreptății (dovadă care o ajută pe Vitoria să descopere adevărul). Muntele nu e doar decor - e un personaj viu, cu legile lui nescrise, cu oamenii lui aspri dar drepți. Finalul romanului aduce dreptatea: Vitoria îl confruntă pe Bogza, descoperă cadavrul lui Nechifor în apa unui râu și obține judecată. Gheorghiță, care a pornit la drum ca un copil, se întoarce acasă bărbat.