Ștefan Gheorghidiu și Ela
Ștefan GheorghidiuProtagonist, narator
ElaDeuteragonist
Ștefan o iubește pe Ela obsesiv dar o suspectează.
Eseul BAC despre această relație: Relația dintre Ștefan Gheorghidiu și Ela în „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”.
Momente cheie
3 momente ale relației.
Iubirea din orgoliu
București · obsesiv
Ștefan, student la Filozofie, se căsătorește cu Ela, colega lui de la Universitate, o fată săracă. El însuși recunoaște că orgoliul a jucat un rol: se simțea măgulit că e iubit de una dintre cele mai frumoase studente și crede că „acest orgoliu a constituit baza viitoarei mele iubiri”. După moștenirea de la unchiul Tache, Ela se implică atât de mult în disputa pentru avere încât ajunge „odioasă tuturor celorlalți”, iar Ștefan observă că ar fi vrut-o „altfel”.
Contextul scenei: Bucureștiul anilor dinaintea războiului, masa de la unchiul Tache și disputa pentru moștenire (capitolul „Diagonalele unui testament”).
„atât de pătimaș iubit de una dintre cele mai frumoase studente”
Ștefan Gheorghidiu Descrierea vizuală a scenei
Ștefan și Ela la masa mare dată de unchiul Tache rudelor, de Sfântu Dumitru
Excursia la Odobești
Odobești · torturat
Ela petrece mult timp lângă domnul G., iar Ștefan urmărește totul cu o atenție bolnavă. Descoperă în soție ceva ce nu voia să vadă, iar imaginea idealizată se prăbușește: în locul madonei, îi apare „un cap străin și vulgar”. După Odobești, relația devine un șir de certuri, despărțiri și împăcări. Nimic nu e dovedit, dar nimic nu mai poate fi ca înainte.
Contextul scenei: Excursia de trei zile la Odobești.
„În cele trei zile, cât am stat la Odobești, am fost ca și bolnav, cu toate că păream uneori de o veselie excesivă.”
Ștefan Gheorghidiu Descrierea vizuală a scenei
Excursia la Odobești: Ela lângă domnul G., iar Ștefan urmărindu-i
Scrisoarea anonimă și despărțirea
București · rupt
Pe front, cu moartea aproape, gelozia își pierde puterea. După ce e rănit și îngrijit în spital, Ștefan ajunge în permisie la București. Găsește în corespondență o scrisoare anonimă care o acuză pe Ela și, deși nu are dovezi, hotărăște că nu mai vrea să trăiască în îndoială. Îi propune calm despărțirea și îi lasă tot ce e în casă. Gestul nu e o pedeapsă, ci o eliberare.
Contextul scenei: Frontul din 1916, apoi Bucureștiul, în permisie.
„absolut tot ce e în casă, de la obiecte de preț la cărți... de la lucruri personale, la amintiri. Adică tot trecutul.”
Ștefan Gheorghidiu Descrierea vizuală a scenei
Ștefan, rănit, întors în permisie la București; scrisoarea anonimă și hotărârea despărțirii