Contextul
1848: "primăvara popoarelor" în Europa. În spațiul românesc, revoluția a formulat PROIECTUL POLITIC al statului modern: drepturi civile, reforme sociale și, acolo unde cenzura a permis, unitate națională.
Documentele programatice (de citat la eseu)
1. Moldova, martie 1848: Petiția-proclamație de la Iași: moderată ("sfânta păzire a Regulamentului"), cerea reforme administrative; revoluția e repede înăbușită de domnitorul Mihail Sturdza.
2. Transilvania, mai 1848: Petiția Națională de la Blaj (adunarea de pe Câmpia Libertății, 30-40.000 de participanți): recunoașterea națiunii române, desființarea iobăgiei, respingerea "uniunii" Transilvaniei cu Ungaria fără consultarea românilor. Simion Bărnuțiu: discursul fundamental.
3. Moldova (exil), august 1848: Dorințele partidei naționale (Kogălniceanu): programul COMPLET: egalitate în drepturi, împroprietărire, iar ca "cheie de boltă": unirea Moldovei cu Țara Românească.
4. Țara Românească, iunie 1848: Proclamația de la Islaz: domn ales pe 5 ani, egalitate, emanciparea clăcașilor, dezrobirea romilor; guvernul provizoriu chiar a preluat puterea (iunie-septembrie), până la intervenția otomană.
De ce a eșuat și totuși a învins
Militar, revoluția a fost înfrântă peste tot (intervenții otomane, țariste, habsburgice). Politic, a ÎNVINS pe termen lung: generația pașoptistă (Kogălniceanu, Brătienii, Bălcescu, Cuza) a realizat în 1859-1866 exact programul din 1848: unirea, reforma agrară, constituția.
Schema de eseu
Context european → documente (Iași moderat, Blaj național, Islaz radical-aplicat, Dorințele complet) → înfrângere militară → continuitate: pașoptiștii fac România modernă. "1848 = proiectul; 1859-1866 = execuția."
Greșeli frecvente
- Unirea apare EXPLICIT în "Dorințele partidei naționale", nu în Proclamația de la Islaz (acolo cenzura externă impunea prudență).
- La Blaj tema centrală e națională-socială (iobăgia), nu unirea cu Principatele.
- Doar în Țara Românească revoluționarii au guvernat efectiv (3 luni).