Cadrul: lumea bipolară
După 1945, Europa e împărțită în două blocuri: cel occidental (SUA, NATO din 1949) și cel răsăritean (URSS, Tratatul de la Varșovia din 1955, CAER din 1949). România intră în sfera sovietică, confirmată de acordurile dintre marile puteri.
Etapa satelizării (1948-1958)
- membru fondator CAER (1949) și al Tratatului de la Varșovia (1955);
- aliniere completă la politica Moscovei; consilieri sovietici, Sovromuri (societăți mixte care dirijau resursele);
- 1958: retragerea Armatei Roșii din România: moment-cheie, premisa autonomiei ulterioare.
Etapa autonomiei (anii '60-'70)
- Declarația din aprilie 1964: afirmarea neamestecului în treburile interne și a egalității între partidele comuniste: "declarația de independență" față de Moscova;
- 1967: România stabilește relații diplomatice cu R.F. Germania și le menține cu Israelul după Războiul de Șase Zile: poziții diferite de restul blocului;
- august 1968: România REFUZĂ participarea la invadarea Cehoslovaciei (condamnarea publică a intervenției): momentul de maxim prestigiu internațional al regimului;
- beneficii: vizite ale liderilor occidentali, primirea în instituții economice internaționale (GATT, FMI, Banca Mondială în anii '70), clauza națiunii celei mai favorizate din partea SUA;
- participarea la Conferința pentru Securitate și Cooperare în Europa: Actul Final de la Helsinki (1975).
Limitele autonomiei (anii '80)
Autonomia externă NU a însemnat liberalizare internă: regimul rămâne represiv, iar în anii '80 izolarea crește (criza datoriei externe, raționalizările, degradarea relațiilor cu Occidentul). La căderea regimurilor comuniste (1989), România nu mai avea capitalul diplomatic din anii '70.
Logica de eseu
Fir: satelizare (1948-1958) → retragerea trupelor (1958) → autonomie declarată (1964) și confirmată (1968) → recunoaștere occidentală (anii '70) → izolare (anii '80). Distinge mereu POLITICA EXTERNĂ (autonomă) de REGIMUL INTERN (represiv, neschimbat).
Greșeli frecvente
- România a rămas MEMBRĂ a Tratatului de la Varșovia până la desființarea lui (1991): 1968 e refuzul unei acțiuni, nu ieșirea din alianță.
- Autonomia externă nu înseamnă regim liberal intern.
- Trupele sovietice pleacă în 1958, nu în 1964: declarația vine DUPĂ premisa militară.