Sari la conținut

Capitolul 8 · Lecția 8.2 din 2

România în perioada Războiului Rece

Poziția României între blocuri: de la satelizare la autonomia în politica externă.

Capitolul 8: Regimul comunist în RomâniaConținut verificat

Pe scurt pentru BAC · 5 idei

  • După 1945, Europa e împărțită între blocul occidental (SUA, NATO din 1949) și cel răsăritean, condus de URSS.
  • În etapa satelizării, România se aliniază complet Moscovei, cu consilieri sovietici și Sovromuri care dirijau resursele.
  • Declarația din aprilie 1964 afirmă neamestecul în treburile interne și egalitatea între partidele comuniste.
  • În 1967 România stabilește relații cu R.F. Germania și le păstrează cu Israelul, poziții diferite de restul blocului.
  • În anii '80 izolarea crește (criza datoriei externe, raționalizările), iar în 1989 România nu mai avea capitalul diplomatic din anii '70.
Pe această pagină6 secțiuni

Cadrul: lumea bipolară

După 1945, Europa e împărțită în două blocuri: cel occidental (SUA, NATO din 1949) și cel răsăritean (URSS, Tratatul de la Varșovia din 1955, CAER din 1949). România intră în sfera sovietică, confirmată de acordurile dintre marile puteri.

Etapa satelizării (1948-1958)

  1. membru fondator CAER (1949) și al Tratatului de la Varșovia (1955);
  2. aliniere completă la politica Moscovei; consilieri sovietici, Sovromuri (societăți mixte care dirijau resursele);
  3. 1958: retragerea Armatei Roșii din România: moment-cheie, premisa autonomiei ulterioare.

Etapa autonomiei (anii '60-'70)

  1. Declarația din aprilie 1964: afirmarea neamestecului în treburile interne și a egalității între partidele comuniste: "declarația de independență" față de Moscova;
  2. 1967: România stabilește relații diplomatice cu R.F. Germania și le menține cu Israelul după Războiul de Șase Zile: poziții diferite de restul blocului;
  3. august 1968: România REFUZĂ participarea la invadarea Cehoslovaciei (condamnarea publică a intervenției): momentul de maxim prestigiu internațional al regimului;
  4. beneficii: vizite ale liderilor occidentali, primirea în instituții economice internaționale (GATT, FMI, Banca Mondială în anii '70), clauza națiunii celei mai favorizate din partea SUA;
  5. participarea la Conferința pentru Securitate și Cooperare în Europa: Actul Final de la Helsinki (1975).

Limitele autonomiei (anii '80)

Autonomia externă NU a însemnat liberalizare internă: regimul rămâne represiv, iar în anii '80 izolarea crește (criza datoriei externe, raționalizările, degradarea relațiilor cu Occidentul). La căderea regimurilor comuniste (1989), România nu mai avea capitalul diplomatic din anii '70.

Logica de eseu

Fir: satelizare (1948-1958) → retragerea trupelor (1958) → autonomie declarată (1964) și confirmată (1968) → recunoaștere occidentală (anii '70) → izolare (anii '80). Distinge mereu POLITICA EXTERNĂ (autonomă) de REGIMUL INTERN (represiv, neschimbat).

Reține

Reperele: CAER 1949, Tratatul de la Varșovia 1955, retragerea Armatei Roșii 1958, Declarația din aprilie 1964, refuzul invadării Cehoslovaciei august 1968, Helsinki 1975.

Greșeli frecvente

  1. România a rămas MEMBRĂ a Tratatului de la Varșovia până la desființarea lui (1991): 1968 e refuzul unei acțiuni, nu ieșirea din alianță.
  2. Autonomia externă nu înseamnă regim liberal intern.
  3. Trupele sovietice pleacă în 1958, nu în 1964: declarația vine DUPĂ premisa militară.

Instrumente pentru lecția asta

Cronologia BAC: de la autonomii la UE

Toate reperele cerute la examen pe o axă interactivă: filtrează pe epoci, apasă pe un eveniment și vezi de ce contează.

Se încarcă instrumentul…

Bifează când ai terminat, ca s-o vezi citită pe toate dispozitivele.

Testează-te pe capitolul 8

Lecția în clipuri

Clipuri scurte, cu voce și subtitrări.

Folosim cookie-uri esențiale, fără de care site-ul nu merge, și cookie-uri de analiză anonimizate, ca să vedem ce pagini ajută. Detalii în politica de confidențialitate