Constituția din 1866
Prima constituție PROPRIU-ZISĂ a României, adoptată la venirea lui Carol I, după modelul belgian (1831):
- monarhie constituțională EREDITARĂ;
- separația puterilor; guvernarea reprezentativă;
- drepturi și libertăți cetățenești; proprietatea declarată sacră și inviolabilă;
- vot CENZITAR (pe colegii, după avere);
- numele oficial: ROMÂNIA, fără menționarea suzeranității otomane: act de afirmare a independenței.
Constituția din 1923 ("Constituția Unificării")
Adoptată după Marea Unire, sub guvernarea liberală:
- "stat național unitar și indivizibil";
- vot UNIVERSAL masculin (egal, direct, secret, obligatoriu);
- proprietatea = FUNCȚIE SOCIALĂ (permite exproprierea pentru utilitate publică, baza reformei agrare);
- subsolul: proprietatea statului;
- controlul constituționalității legilor la Curtea de Casație.
Reperele autoritare și totalitare
- 1938 (Carol al II-lea): puterile concentrate la rege, partide dizolvate: constituția regimului autoritar.
- 1948, 1952, 1965 (regimul comunist): partidul unic, proprietatea socialistă, fără separația reală a puterilor; cea din 1952 consacră explicit subordonarea față de URSS; cea din 1965 proclamă Republica Socialistă România.
Constituția din 1991
Adoptată prin referendum după căderea regimului comunist (revizuită în 2003):
- România: stat NAȚIONAL, suveran, independent, unitar și indivizibil; REPUBLICĂ semiprezidențială;
- pluralism politic, separația puterilor, economie de piață;
- drepturile omului garantate; Curtea Constituțională;
- revizuirea din 2003: proprietatea GARANTATĂ, integrarea euroatlantică, arestarea preventivă limitată.
Greșeli frecvente
- Prima constituție e 1866, sub Carol I; Statutul lui Cuza (1864) e act cu valoare constituțională, dar nu "constituția" clasică cerută la comparații.
- Votul universal apare în constituția din 1923, dar fusese introdus prin decretele din 1918-1919.
- Constituția din 1991 a fost REVIZUITĂ în 2003, nu înlocuită.