Contextul
Redeschiderea "crizei orientale" (răscoalele din Balcani, 1875-1876) oferă României ocazia ruperii legăturii cu Imperiul Otoman. La 4 aprilie 1877 România semnează convenția cu Rusia: trecerea trupelor ruse pe teritoriul românesc, cu respectarea integrității țării.
Proclamarea și cucerirea independenței
- 9 mai 1877: Mihail Kogălniceanu proclamă INDEPENDENȚA în parlament ("suntem independenți, suntem națiune de sine stătătoare").
- Armata română trece Dunărea și participă decisiv la asediul Plevnei (căderea: 28 noiembrie 1877), apoi la Rahova, Smârdan, Vidin.
Recunoașterea internațională
- Tratatul de la San Stefano și apoi Congresul de la Berlin (1878) recunosc independența României, condiționat (modificarea articolului 7 din Constituție privind cetățenia).
- România primește Dobrogea, Delta Dunării și Insula Șerpilor, dar cedează Rusiei cele trei județe din sudul Basarabiei (Cahul, Bolgrad, Ismail): sursă durabilă de neîncredere față de Rusia.
- 1881: România devine REGAT (Carol I încoronat rege).
Opțiunea diplomatică: Tripla Alianță
Din cauza tensiunii cu Rusia, în 1883 România aderă SECRET la Tripla Alianță (Germania, Austro-Ungaria, Italia). Tratatul, cunoscut doar de rege și premier, nu a fost supus ratificării parlamentare, tocmai din cauza problemei românilor din Transilvania aflată sub stăpânire austro-ungară.
Spre Primul Război Mondial
- 1913: România participă la al Doilea Război Balcanic; prin Pacea de la București primește Cadrilaterul (sudul Dobrogei).
- 1914: la izbucnirea războiului, Consiliul de Coroană de la Sinaia decide NEUTRALITATEA (tratatul cu Puterile Centrale era defensiv).
- 4/17 august 1916: convenția cu Antanta; România intră în război pentru eliberarea Transilvaniei.
Greșeli frecvente
- Independența e proclamată la 9 mai 1877, dar recunoscută internațional în 1878 (Berlin).
- România pierde sudul Basarabiei la 1878 chiar fiind de partea învingătorilor.
- Aderarea la Tripla Alianță (1883) a fost SECRETĂ: nu confunda cu o alianță publică.