Capitolul 3 · Lecția 3.1 din 2

Independența de stat și marile alianțe

Cucerirea independenței (1877-1878) și opțiunile diplomatice ale României până la Primul Război Mondial.

Capitolul 3: Spațiul românesc între diplomație și conflictConținut verificat

Pe scurt pentru BAC · 5 idei

La 4 aprilie 1877 România semnează convenția cu Rusia, care permite trecerea trupelor ruse cu respectarea integrității țării.
Kogălniceanu proclamă independența în parlament la 9 mai 1877, iar armata română participă decisiv la asediul Plevnei, căzută la 28 noiembrie 1877.
Congresul de la Berlin (1878) dă României Dobrogea, Delta Dunării și Insula Șerpilor, dar sudul Basarabiei trece la Rusia.
România devine regat în 1881, iar în 1913, prin Pacea de la București, primește Cadrilaterul.
În 1914, Consiliul de Coroană de la Sinaia alege neutralitatea, pentru că tratatul cu Puterile Centrale era defensiv.

Pe această pagină6 secțiuni

Contextul

Redeschiderea "crizei orientale" (răscoalele din Balcani, 1875-1876) oferă României ocazia ruperii legăturii cu Imperiul Otoman. La 4 aprilie 1877 România semnează convenția cu Rusia: trecerea trupelor ruse pe teritoriul românesc, cu respectarea integrității țării.

Proclamarea și cucerirea independenței

9 mai 1877: Mihail Kogălniceanu proclamă INDEPENDENȚA în parlament ("suntem independenți, suntem națiune de sine stătătoare").
Armata română trece Dunărea și participă decisiv la asediul Plevnei (căderea: 28 noiembrie 1877), apoi la Rahova, Smârdan, Vidin.

Recunoașterea internațională

Tratatul de la San Stefano și apoi Congresul de la Berlin (1878) recunosc independența României, condiționat (modificarea articolului 7 din Constituție privind cetățenia).
România primește Dobrogea, Delta Dunării și Insula Șerpilor, dar cedează Rusiei cele trei județe din sudul Basarabiei (Cahul, Bolgrad, Ismail): sursă durabilă de neîncredere față de Rusia.
1881: România devine REGAT (Carol I încoronat rege).

Opțiunea diplomatică: Tripla Alianță

Din cauza tensiunii cu Rusia, în 1883 România aderă SECRET la Tripla Alianță (Germania, Austro-Ungaria, Italia). Tratatul, cunoscut doar de rege și premier, nu a fost supus ratificării parlamentare, tocmai din cauza problemei românilor din Transilvania aflată sub stăpânire austro-ungară.

Spre Primul Război Mondial

1913: România participă la al Doilea Război Balcanic; prin Pacea de la București primește Cadrilaterul (sudul Dobrogei).
1914: la izbucnirea războiului, Consiliul de Coroană de la Sinaia decide NEUTRALITATEA (tratatul cu Puterile Centrale era defensiv).
4/17 august 1916: convenția cu Antanta; România intră în război pentru eliberarea Transilvaniei.

Reține

Paradoxul diplomatic de eseu: aliată formal cu Austro-Ungaria (1883-1916), România intră în război ÎMPOTRIVA ei (1916), pentru că obiectivul național (Transilvania) cântărea mai greu decât alianța formală.

Greșeli frecvente

Independența e proclamată la 9 mai 1877, dar recunoscută internațional în 1878 (Berlin).
România pierde sudul Basarabiei la 1878 chiar fiind de partea învingătorilor.
Aderarea la Tripla Alianță (1883) a fost SECRETĂ: nu confunda cu o alianță publică.

Instrumente pentru lecția asta

Cronologia BAC: de la autonomii la UE

Toate reperele cerute la examen pe o axă interactivă: filtrează pe epoci, apasă pe un eveniment și vezi de ce contează.

Se încarcă instrumentul…

Bifează când ai terminat, ca s-o vezi citită pe toate dispozitivele.

Testează-te pe capitolul 3

Lecția în clipuri

Clipuri scurte, cu voce și subtitrări.