Capitolul 2 · Lecția 2.1 din 2

Autonomii locale și întemeierea statelor medievale

Autonomiile românești atestate de izvoare și întemeierea Țării Românești și Moldovei.

Capitolul 2: Autonomii locale și instituții centraleConținut verificat

Pe scurt pentru BAC · 5 idei

Formațiunile prestatale românești (voievodate, cnezate, „țări”) sunt atestate de izvoare medievale între secolele IX și XIII.
În Diploma Cavalerilor Ioaniți apar și cnezatele lui Ioan și Farcaș, alături de voievodatele din Oltenia și Muntenia.
La Posada, Basarab I l-a învins pe regele Carol Robert de Anjou, iar victoria a consacrat independența Țării Românești.
Bogdan din Cuhea, venit din Maramureș, i-a alungat pe urmașii lui Dragoș și a scos Moldova de sub dependența Ungariei.
Instituțiile centrale erau domnia (sistem ereditar-electiv), sfatul domnesc și Biserica, prin mitropoliile care legitimau domnia.

Pe această pagină5 secțiuni

Izvoarele medievale atestă formațiuni prestatale românești (voievodate, cnezate, "țări"):

Transilvania (sec. IX-XI), în Gesta Hungarorum (cronica notarului Anonymus): voievodatele lui Gelu (centrul Transilvaniei), Glad (Banat) și Menumorut (Crișana), care se opun cuceririi maghiare.
Sec. XIII, Diploma Cavalerilor Ioaniți (1247): cnezatele lui Ioan și Farcaș, voievodatele lui Litovoi (Oltenia) și Seneslau (Muntenia).
Dobrogea: "țara" lui Dobrotici (sec. XIV), Jupân Dimitrie (inscripția de la Mircea Vodă, 943).

După cucerirea maghiară, Transilvania a fost organizată ca voievodat autonom în cadrul Regatului Ungariei.

Tradiția "descălecatului" lui Negru Vodă de la Făgăraș (1290).
Documentar: Basarab I unifică formațiunile dintre Carpați și Dunăre. În 1330, la Posada, Basarab îl învinge pe regele maghiar Carol Robert de Anjou: victoria consacră INDEPENDENȚA Țării Românești.

"Descălecatul" lui Dragoș (vasal maghiar, marcă de apărare, ~1345-1359).
Bogdan din Cuhea (Maramureș) trece munții în 1359, alungă urmașii lui Dragoș și obține independența Moldovei față de Ungaria (consemnat de cronica lui Ioan de Târnave).

Domnia: instituția centrală; domnul e "mare voievod și domn", stăpân al țării, comandant militar, judecător suprem; alegerea pe sistem ereditar-electiv (dinastia Basarabilor, respectiv Mușatinilor).
Sfatul domnesc: boierii cu dregătorii (vornic, logofăt, vistier).
Biserica: mitropoliile Țării Românești (1359, Iachint de la Vicina) și Moldovei (recunoscută 1401) legitimau domnia.

Reține

Perechile-cheie: Gelu/Glad/Menumorut - Gesta Hungarorum; Litovoi/Seneslau - Diploma Ioaniților 1247; Basarab - Posada 1330; Bogdan - 1359.

De la autonomiile locale la România de azi: alege epoca și vezi pe hartă ce se unește, cu evenimentele-cheie de la examen.

Se încarcă instrumentul…

Bifează când ai terminat, ca s-o vezi citită pe toate dispozitivele.

Clipuri scurte, cu voce și subtitrări.