Contextul (1944-1947)
După 23 august 1944, România a intrat în sfera de influență sovietică, realitate confirmată de prezența Armatei Roșii și de acordurile dintre Marile Puteri. Partidul Comunist, marginal până atunci, a fost propulsat spre putere cu sprijin sovietic.
Etapele preluării puterii
- 6 martie 1945: guvernul condus de Petru Groza, impus în urma presiunilor sovietice.
- 19 noiembrie 1946: alegeri parlamentare ale căror rezultate oficiale au fost contestate; istoriografia documentează falsificarea lor.
- 1947: eliminarea opoziției; procesul liderilor PNȚ (înscenarea de la Tămădău), dizolvarea partidelor istorice.
- 30 decembrie 1947: regele Mihai I este forțat să abdice; se proclamă Republica Populară Română.
Transformările staliniste
- Naționalizarea din 11 iunie 1948: întreprinderile industriale, băncile și minele trec în proprietatea statului.
- Colectivizarea agriculturii (1949-1962): desființarea proprietății private agricole prin cote, presiuni și represiune; țăranii înstăriți, etichetați "chiaburi", au fost persecutați.
- Represiunea politică: arestări masive ale elitelor politice, culturale și religioase; sistemul de închisori și lagăre de muncă (Sighet, Aiud, Gherla, Canalul Dunăre-Marea Neagră).
- Modelul sovietic aplicat în economie (planuri cincinale), educație și cultură (cenzura).
Constituțiile regimului
Constituțiile din 1948, 1952 (subordonarea față de URSS explicită) și 1965 (proclamă Republica Socialistă România, rolul conducător al partidului unic).
Atenție
La eseu, distinge etapele: preluarea puterii (1944-1947), stalinizarea (1948-începutul anilor '60), apoi regimul Ceaușescu (1965-1989). Datele-reper: 6 martie 1945, 30 decembrie 1947, 11 iunie 1948.
Greșeli frecvente
- Abdicarea regelui e la 30 decembrie 1947, nu în 1944 sau 1948.
- Naționalizarea (industrie, 1948) și colectivizarea (agricultură, 1949-1962) sunt procese diferite.
- România a devenit "Republică Socialistă" abia prin Constituția din 1965; între 1947 și 1965 a fost "Republică Populară".