Lică Sămădăul și Ana
Lică SămădăulAntagonist
AnaDeuteragonist
Lică e atras de Ana. Ana îl respinge dar e fascinată.
Momente cheie
3 momente ale relației.
Teama Anei
Moara cu noroc · amenințare
Ana observă de la început că Lică îl schimbă pe Ghiță. Bărbatul îi spune că „n-a fost nimic” și că Lică e omul lui; ea tace, dar se uită pe furiș la Sămădău, zicându-și că „trebuie să fie om rău și primejdios”. Între timp, se simte tot mai părăsită: de când se împrietenise cu Lică, Ghiță parcă fugea de ea.
Contextul scenei: Cârciuma de la Moara cu noroc, după primele vizite ale lui Lică.
Descrierea vizuală a scenei
O femeie tânără privind pe furiș, din ușa cârciumii, un bărbat înalt și uscățiv, cu mustață lungă, care vorbește cu soțul ei.
Dansul la petrecere
Moara cu noroc · dominare
La o petrecere cu lăutari în cârciumă, Lică lipește bancnote pe frunțile țiganilor, o joacă pe Ana până nu mai atinge pământul, apoi, obosit de joc, o ia pe genunchi „așa, în glumă”. Ghiță se face că nu vede și iese sub cerdac; la gluma lui Lică răspunde tot în glumă, dar „în dosul glumei se simțea mânia lui oarbă”. Vrând să pară nepăsător, Ghiță o lasă pe Ana singură în fața Sămădăului.
Contextul scenei: Cârciuma de la Moara cu noroc, la o petrecere cu lăutari, în preajma Paștilor.
Descrierea vizuală a scenei
O cârciumă plină de lăutari și de oamenii lui Lică; un bărbat înalt jucând cu o femeie tânără; un altul ieșind sub cerdac.
Ultima întâlnire
Moara cu noroc · rezistență
În noaptea de Paști, după ce Ghiță o lovește cu cuțitul, Lică intră în casă cu Răuț. Ana, rănită de moarte, îl recunoaște și îl roagă s-o ridice; când el se apleacă, îl mușcă de mână și îi înfige ghearele în obraji, apoi moare lângă soțul ei. Lică pleacă ștergându-și fără astâmpăr sângele de pe obraji, „ca și când mâna ei ar fi otrăvită”.
Contextul scenei: Cârciuma de la Moara cu noroc, în noaptea de Paști.
Descrierea vizuală a scenei
O încăpere întunecată; un bărbat înalt aplecat peste o femeie întinsă pe jos, apoi ieșind grăbit, ștergându-și obrazul.