Copiii

Copiii sunt prezentați de narator ca prezențe fragile și nevinovate în universul din ce în ce mai amenințător al Morii cu noroc. Nu sunt caracterizați individual ci ca entitate colectivă, simbolizând tot ce este pur și vulnerabil. Bătrâna îi protejează cu disperare crescândă. Ana îi strânge la piept ca pe ultima ancoră de normalitate. Nici Ghiță nici Lică nu le acordă atenția pe care o merită, ceea ce subliniază egoismul celor doi bărbați.

Caracterizarea indirectă a copiilor se realizează prin reacțiile lor instinctive la atmosfera din casă. Joaca lor nevinovată în curtea cârciumii, pe fondul comploturilor și al trădărilor, creează un contrast devastator. Tăcerea lor speriată când Ghiță ridică glasul arată că violența morală se transmite și către cei care nu o înțeleg rațional.

Copiii nu parcurg o evoluție individuală în nuvelă. Funcția lor narativă este statică: sunt martori nevinovați și victime predestinate. Singura lor transformare este una de atmosferă: de la joacă veselă în primele scene la frică tăcută în scenele finale.

Nuvela nu le dă nume, vârste sau portret. Sunt copiii lui Ghiță și ai Anei; unul dintre ei e un băiat pe care Ghiță îl învață să călărească pe câinele cel mare.

Copiii sunt prezențe simbolice în nuvelă, reprezentând inocența pură amenințată de răul care se instalează la Moara cu noroc. Nu au o psihologie individuală dezvoltată ci funcționează ca motiv narativ și ca ancora emoțională. Reacțiile lor instinctive la prezența lui Lică, frică fără cauză aparentă, servesc drept barometru moral al situației. Atașamentul lor față de mama și bunica contrastează dureros cu destinul tragic care îi așteaptă. Reprezintă tot ce este nevinovat și vulnerabil în fața răului.

Copiii Anei și ai lui Ghiță sunt născuți înainte sau la scurt timp după mutarea la Moara cu noroc. Cresc în atmosfera din ce în ce mai toxică a cârciumii, protejați parțial de mama și de bunica dar expuși inevitabil la tensiunile crescânde. Nu înțeleg ce se petrece în jurul lor dar simt instinctiv pericolul. În ziua tragediei finale sunt la Ineu cu bunica și scapă; la sfârșit rămân orfani, iar bătrâna pleacă mai departe cu ei.