Ion al Glanetașului și Vasile Baciu
Ion al GlanetașuluiProtagonist
Vasile BaciuAntagonist
Vasile Baciu îl disprețuiește pe Ion.
Momente cheie
2 momente ale relației.
Baciu îl ocărăște la horă
Hora din Pripas · umilință
La hora de duminică, Vasile Baciu îl găsește pe Ion lângă Ana și se repede la el în fața satului. Îl ocărăște pentru sărăcia lui, îi strigă „sărăntocule” și „tâlharule” și îl amenință că îl umple de sânge; oamenii îl țin ca să nu se bată. Ion se stăpânește cu greu, dar umilința nu o uită. Scena îi arată lui Ion că Baciu nu-i va da fata de bunăvoie, iar pământul lui Baciu devine de acum ținta planului său.
Contextul scenei: Hora din sat, duminică. Flăcăi și fete, lăutari, bătrânii care privesc de pe margine. Vasile Baciu se repede la Ion, iar câțiva bărbați îl țin.
„Ce ți-am spus eu ție, sărăntocule, ai?”
Vasile Baciu Descrierea vizuală a scenei
Cadru din profil, Baciu dominant în pragul casei sale mari, Ion mic în fața porții. Contrastul între casa bogată și hainele sărace ale lui Ion. Lumina de toamnă aspră, umbre dure. Compoziție care subliniază puterea economică vs. ambiția disperată.
Sarcina Anei și tocmeala
Satul Pripas · confruntare
Când află că Ana e grea „în vreo cinci luni” cu Ion, Vasile Baciu o bate până o scot vecinii din mâinile lui, apoi bea singur la crâșmă. Îl întâlnește pe Ion, care îi răspunde „rece și sfidător” că nu vrea s-o ia fără pământ. Pentru a curma scandalul, preotul Belciug îi cheamă pe amândoi la el acasă, unde cad la învoială: nunta, iar pământurile ca zestre.
Contextul scenei: Pripasul, după ce Baciu află de sarcina Anei; apoi casa preotului Belciug.
Descrierea vizuală a scenei
Un bătrân încruntat și un flăcău rece, față în față pe un drum de sat; o fată speriată, între ei.