Principiul etajării
Vegetația, fauna și solurile se dispun în ETAJE, în funcție de altitudine (temperatura scade, precipitațiile cresc cu înălțimea) și în ZONE, în funcție de latitudine și continentalism.
Zonele și etajele (de la mic la mare altitudinal)
- Stepa (Bărăgan, Dobrogea, sub 200 m): ierburi mărunte, precipitații reduse; soluri: cernoziomuri (molisoluri), cele mai FERTILE; azi dominant terenuri agricole.
- Silvostepa: alternanță pajiști-pâlcuri de stejari; tot molisoluri fertile.
- Etajul stejarului (până la ~500 m): păduri de stejar, cer, gârniță; soluri argiloiluviale.
- Etajul fagului (500-1200 m): făgete; soluri brune, cambisoluri.
- Etajul coniferelor (1200-1800 m): molid, brad; soluri acide, podzoluri (spodosoluri).
- Etajul subalpin (1800-2000 m): jneapăn, ienupăr.
- Etajul alpin (peste 2000 m): pajiști scunde, mușchi, licheni: "tundra de altitudine".
Fauna reprezentativă
- stepă: rozătoare (popândăi), dropia (rară, protejată);
- păduri de foioase: mistreț, căprior, lup, vulpe;
- conifere: ursul brun, râsul, cocoșul de munte (România are printre cele mai mari efective de urs brun din UE);
- alpin: capra neagră;
- Delta Dunării: pelicani, sute de specii de păsări: cea mai mare diversitate ornitologică din Europa.
Corelația vegetație-sol (logica de examen)
Solul reflectă vegetația sub care s-a format: ierburi de stepă → cernoziom fertil; conifere → podzol acid, sărac. De aceea marile regiuni agricole coincid cu fostele stepe și silvostepe.
Reține
Ordinea etajelor: stepă → silvostepă → stejar → fag → conifere → subalpin → alpin. Cernoziom = cel mai fertil (stepă); podzol = acid, la conifere.
Greșeli frecvente
- Fagul urcă PÂNĂ LA ~1200 m; molidul îi urmează, nu invers.
- Capra neagră trăiește în etajul alpin, nu în stepă.
- Cernoziomurile s-au format sub STEPĂ, nu sub pădure.