Poziția geografică
În sudul țării, în Câmpia Română (Câmpia Vlăsiei), pe râurile Dâmbovița și Colentina (cu salba de lacuri: Herăstrău, Floreasca, Tei): poziție de câmpie, la răscrucea drumurilor dintre Dunăre și Carpați.
Populația
Cel mai mare oraș: ~1,7 milioane de locuitori în limitele administrative (aproape 2,5 milioane cu zona metropolitană: aproximativ 10% din populația țării). Împărțit administrativ în 6 sectoare; are statut de unitate administrativă proprie (nu aparține niciunui județ; județul Ilfov îl înconjoară).
Funcțiile (orașul total polifuncțional)
- politico-administrativă: capitala: parlament, guvern, președinție;
- economică: cea mai mare concentrare de firme, servicii, IT, sediul marilor companii: circa un sfert din PIB-ul național;
- universitară și culturală: cele mai mari universități, Biblioteca Națională, Ateneul;
- de transport: nod feroviar (Gara de Nord), aeroportul Otopeni (Henri Coandă, cel mai mare al țării), inelul de autostrăzi A0.
Scurt istoric (contextul cerut)
Atestat documentar în 1459 (act al lui Vlad Țepeș); capitala Țării Românești din 1659, sub domnia lui Gheorghe Ghica; din 1862, capitala României unite: alegerea a consacrat poziția lui economică și politică.
Problemele urbane (subiectul de analiză)
- traficul și poluarea aerului: printre cele mai congestionate orașe europene;
- presiunea imobiliară asupra spațiilor verzi;
- expansiunea periurbană în Ilfov (navetism, orașe-dormitor: Popești-Leordeni, Voluntari);
- contrastul centru modern ↔ cartiere de blocuri: temele standard la "probleme ale marilor orașe".
Greșeli frecvente
- Bucureștiul NU e în județul Ilfov: e unitate separată, Ilfov doar îl înconjoară.
- Curge pe Dâmbovița (nu pe Argeș); lacurile sunt pe Colentina.
- Capitala din 1862 (după unirea administrativă), nu de la 1859.