Cadrul general
Clima României e temperat-continentală de tranziție: la întâlnirea maselor de aer vestice, estice, sudice și nordice. De aici, diferențele regionale vizibile, sistematizate ca "influențe climatice".
Cele cinci influențe
| Influența | Regiunea | Efecte |
|---|---|---|
| oceanică | V și centrul țării (Banat, Crișana, Transilvania) | precipitații mai bogate, ierni mai blânde, amplitudini termice moderate |
| continentală (de ariditate) | E și SE (Moldova, Bărăgan, Dobrogea) | veri fierbinți și secetoase, ierni geroase (crivățul), amplitudini mari, secete |
| submediteraneeană | SV (Banatul de sud, Oltenia de sud) | ierni blânde, toamne lungi; specii termofile; vânt local: austrul |
| scandinavo-baltică | N și NE (nordul Moldovei, Bucovina) | ierni lungi și reci, aer polar |
| pontică | litoralul Mării Negre | brize marine, moderarea temperaturilor, precipitații reduse (~400 mm) |
Etajarea climatică (altitudinea)
Temperatura SCADE cu ~0,6°C la fiecare 100 m; precipitațiile CRESC cu altitudinea. De la ~11°C media anuală în sudul câmpiei, la sub 0°C pe crestele înalte; precipitații de la ~400-500 mm în Dobrogea la peste 1200 mm pe munții înalți.
Vânturile
- vânturile de vest: dominante la scara țării;
- crivățul: NE, iarna, geros, viscole în Moldova și Bărăgan;
- austrul: SV, uscat, în Oltenia și Banat;
- brizele marine și montane: locale, cu alternanță zi-noapte;
- foehnul: coborâre caldă și uscată pe versanții adăpostiți (ex. în depresiunile din sud-vestul Transilvaniei, la est de Munții Apuseni, și în depresiunile Subcarpaților de Curbură).
Reține
Perechea de grile: influență oceanică = umed și moderat (V); continentală = extreme și secetă (E). Crivăț = NE iarna; austru = SV uscat.
Greșeli frecvente
- Litoralul are precipitații PUȚINE (~400 mm), deși e lângă mare: brizele nu aduc ploi bogate.
- Foehnul ÎNCĂLZEȘTE (aer descendent), nu răcește.
- Influența scandinavo-baltică e în N-NE, nu în munți în general: etajarea montană e alt fenomen.