Satul: tipologia după structură
Relația cu relieful decide forma satului: perechea sat-relief e întrebarea clasică.
- risipit (împrăștiat): gospodării izolate, la MUNTE (Apuseni: crânguri; Mărginimea Sibiului): pășuni și fânețe între case;
- răsfirat: case înșirate de-a lungul văilor și pe versanți, la DEAL și podiș (Subcarpați): tipul cel mai răspândit;
- adunat (compact): case lipite, vatră concentrată, la CÂMPIE (Bărăgan, Câmpia de Vest): terenul arabil e în afara vetrei.
După mărime: majoritatea satelor românești sunt mici și mijlocii; după funcții: agricole, pastorale, forestiere, piscicole, turistice, mixte.
Structura administrativă a ruralului
Comuna = unitatea administrativă rurală: unul sau mai multe sate, dintre care unul e reședință. România are ~2860 de comune cu ~12.000 de sate.
Orașul: funcțiile
- industriale (Galați: siderurgie), 2. comerciale și de servicii (toate marile orașe), 3. universitare (București, Cluj, Iași, Timișoara), 4. porturi (Constanța), 5. turistice și balneare (Sinaia, Băile Felix), 6. administrative (reședințele de județ).
Orașele mari sunt POLIFUNCȚIONALE: la caracterizarea unui oraș enumeri 2-3 funcții dominante cu exemple.
Influența urbană: zona periurbană
În jurul marilor orașe, satele se transformă: navetism, cartiere rezidențiale, servicii: "ruralul periurban" (în jurul Bucureștiului, Clujului): proces actual cerut la subiectele de analiză.
Greșeli frecvente
- "Sat răsfirat" ≠ "risipit": răsfiratul urmează văile (deal), risipitul e izolat pe versanți (munte).
- Comuna nu e "sat mare": e unitatea care grupează sate.
- Funcția unui oraș se argumentează cu activități concrete, nu cu mărimea lui.