Date generale
- suprafață: ~413.000 km²; adâncime maximă: 2211 m;
- mare de tip CONTINENTAL (intracontinentală), legată de Oceanul Planetar prin strâmtorile Bosfor și Dardanele (via Marea Marmara și Mediterana);
- țărmurile românești: 245 km, jos și nisipos în nord (plaje, Delta), cu faleză în sud.
Particularitatea unică: stratificarea apelor
Marea Neagră NU are curenți verticali semnificativi, deci apele nu se amestecă:
- stratul de suprafață (până la ~180-200 m): oxigenat, salinitate REDUSĂ (~17-18‰, jumătate din media oceanică) datorită marilor fluvii tributare (Dunărea, Nipru, Nistru);
- stratul de adâncime: LIPSIT de oxigen, saturat cu hidrogen sulfurat (H₂S): fără viață (exceptând bacterii); de aici "marea moartă de adâncime".
Consecință: viața marină e concentrată în stratul superficial și pe platforma continentală.
Curenții și mareele
- maree practic ABSENTE (mare aproape închisă);
- curenți circulari de suprafață, generați de vânturi și de aportul fluvial;
- schimb dublu prin Bosfor: apă mai dulce iese la suprafață, apă sărată mediteraneeană intră pe fund.
Importanța pentru România
- Constanța: cel mai mare port la Marea Neagră (și printre marile porturi europene);
- legătura Dunăre-mare prin canalul Cernavodă-Agigea: coridorul Rin-Main-Dunăre leagă Rotterdam de Constanța;
- platforma continentală: gaze naturale (perimetrul Neptun Deep, în dezvoltare);
- turism litoral (Mamaia-Vama Veche) și pescuit (hamsie, șprot, calcan).
Reține
Tripleta de grile: 2211 m adâncime maximă, salinitate redusă ~17-18‰ la suprafață, H₂S sub ~200 m (fără viață). Plus: 245 km de litoral românesc, maree nesemnificative.
Greșeli frecvente
- Salinitatea Mării Negre e MAI MICĂ decât media oceanică (aportul fluvial), nu mai mare.
- Lipsa vieții la adâncime nu e poluare: e stratificarea naturală cu H₂S.
- Mareea e neglijabilă: variațiile de nivel vin din vânt (supraînălțări), nu din maree.