Orașele și organizarea administrativ-teritorială

Organizarea administrativă

România e împărțită în 41 de județe + municipiul București (unitate separată, cu statut special). Unitățile de bază: comune (rurale), orașe și municipii (urbane). Pentru statistică și fonduri europene există 8 regiuni de dezvoltare (fără statut administrativ).

Ierarhia urbană

1. București: capitala, circa 1,7-2 milioane de locuitori (cu zona metropolitană mai mult): de departe cel mai mare oraș, centru politic, economic, universitar.
2. Marile orașe (200-330 mii): Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Constanța, Craiova, Brașov, Galați: metropole regionale.
3. Orașe mijlocii (100-200 mii): Ploiești, Oradea, Brăila, Arad, Pitești, Sibiu, Bacău etc.
4. Orașe mici (sub 100 mii): majoritatea numerică.

Gradul de urbanizare: aproximativ 54% din populație la oraș.

Funcțiile orașelor

1. porturi: Constanța (cel mai mare port la Marea Neagră al UE ca trafic în anii recenți), Galați, Brăila (fluviale);
2. centre industriale și de servicii: Ploiești (petrol), Galați (siderurgie);
3. centre universitare: București, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara;
4. stațiuni turistice: Sinaia, Bușteni (montane), Mamaia, Eforie (litorale), Băile Felix (balneare).

Geneza orașelor (repere istorice)

1. antice: orașele-colonii grecești de la Marea Neagră: Histria, Tomis (Constanța), Callatis (Mangalia): cele mai vechi orașe de pe teritoriul României;
2. medievale: târguri la intersecții de drumuri comerciale (Iași, Craiova), cetăți transilvane (Brașov, Sibiu);
3. moderne și contemporane: orașe industriale și balneare noi.

Greșeli frecvente

1. Regiunile de dezvoltare NU sunt unități administrative (nu au consilii proprii ca județele).
2. Bucureștiul nu face parte din niciun județ; Ilfov îl înconjoară.
3. Constanța e port MARITIM; Galați și Brăila sunt porturi FLUVIALE (Dunărea maritimă).