Organizarea administrativă
România e împărțită în 41 de județe + municipiul București (unitate separată, cu statut special). Unitățile de bază: comune (rurale), orașe și municipii (urbane). Pentru statistică și fonduri europene există 8 regiuni de dezvoltare (fără statut administrativ).
Ierarhia urbană
- București: capitala, circa 1,7-2 milioane de locuitori (cu zona metropolitană mai mult): de departe cel mai mare oraș, centru politic, economic, universitar.
- Marile orașe (200-330 mii): Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Constanța, Craiova, Brașov, Galați: metropole regionale.
- Orașe mijlocii (100-200 mii): Ploiești, Oradea, Brăila, Arad, Pitești, Sibiu, Bacău etc.
- Orașe mici (sub 100 mii): majoritatea numerică.
Gradul de urbanizare: aproximativ 54% din populație la oraș.
Funcțiile orașelor
- porturi: Constanța (cel mai mare port la Marea Neagră al UE ca trafic în anii recenți), Galați, Brăila (fluviale);
- centre industriale și de servicii: Ploiești (petrol), Galați (siderurgie);
- centre universitare: București, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara;
- stațiuni turistice: Sinaia, Bușteni (montane), Mamaia, Eforie (litorale), Băile Felix (balneare).
Geneza orașelor (repere istorice)
- antice: orașele-colonii grecești de la Marea Neagră: Histria, Tomis (Constanța), Callatis (Mangalia): cele mai vechi orașe de pe teritoriul României;
- medievale: târguri la intersecții de drumuri comerciale (Iași, Craiova), cetăți transilvane (Brașov, Sibiu);
- moderne și contemporane: orașe industriale și balneare noi.
Greșeli frecvente
- Regiunile de dezvoltare NU sunt unități administrative (nu au consilii proprii ca județele).
- Bucureștiul nu face parte din niciun județ; Ilfov îl înconjoară.
- Constanța e port MARITIM; Galați și Brăila sunt porturi FLUVIALE (Dunărea maritimă).