Culegerea și organizarea datelor
Datele se organizează într-un tabel de frecvențe, care arată de câte ori apare fiecare valoare.
| Valoare | Frecvență |
|---|---|
| 4 | 2 |
| 6 | 5 |
| 8 | 3 |
Suma frecvențelor dă numărul total de date: aici .
Frecvența relativă e , adesea exprimată procentual. Suma frecvențelor relative e mereu 1, adică 100%.
Reprezentări grafice folosite: diagrama cu bare, histograma, diagrama circulară, poligonul frecvențelor.
Parametrii de poziție
Media aritmetică:
Când datele au frecvențe, se folosește media ponderată:
Pentru tabelul de mai sus: .
Mediana e valoarea din mijloc, după ce datele sunt ordonate crescător. Dacă numărul de date e par, mediana e media celor două valori din mijloc.
Modul e valoarea cu frecvența cea mai mare. În exemplu, modul e 6.
Când folosești mediana în loc de media
Media e sensibilă la valori extreme. Pentru datele 2, 3, 3, 4, 100:
- media este , adică mai mare decât patru dintre cele cinci valori;
- mediana este 3, care descrie mult mai bine grupul.
De aceea, când există valori atipice, mediana e indicatorul mai potrivit.
Parametrii de împrăștiere
Dispersia (varianța) măsoară cât de departe sunt datele de medie:
Abaterea standard e rădăcina dispersiei: .
Se ridică la pătrat pentru ca abaterile negative să nu le anuleze pe cele pozitive. Suma abaterilor simple e mereu zero, deci nu ar spune nimic.
Abaterea standard are aceeași unitate de măsură ca datele, spre deosebire de dispersie, care are unitatea la pătrat. De aceea e mai ușor de interpretat.
Amplitudinea e diferența dintre valoarea maximă și cea minimă.
Exemplu complet
Date: 2, 4, 4, 6, 9.
- media: ;
- mediana: valoarea din mijloc, adică 4;
- modul: 4;
- dispersia: ;
- abaterea standard: ;
- amplitudinea: .
Greșeli frecvente
- Se calculează mediana fără a ordona datele.
- Se uită ponderarea cu frecvențele la calculul mediei.
- Se confundă dispersia cu abaterea standard. Abaterea standard e radicalul dispersiei.
- Se crede că modul e mereu unic. Pot exista mai multe valori cu aceeași frecvență maximă.