Ochiul pe schemă
Găsește pe secțiunea prin globul ocular cele trei tunici, mediile transparente, pata galbenă, pata oarbă și nervul optic, cu 3 încercări pentru fiecare.
Exercițiul
Secțiune prin globul ocular, cu lumina venind din stânga. Pata galbenă, pata oarbă și pupila au și un punct.
Se încarcă schema…
Cum apare la BAC
La examen
- Unde apare
- Analizatorul vizual intră în programa de anatomie (B2), la proba E.d). Apare de obicei la Subiectul I (completare, grile, adevărat/fals) și în explicațiile de la Subiectul al III-lea.
- Cum arată itemul
- Itemi scurți despre o structură: cum se numește, unde se află și ce rol are, de exemplu „Precizați rolul…” sau o afirmație de corectat.
- Punctaj
- La Subiectul I: completarea 4 puncte, exemplele sau asocierile 6 puncte, fiecare grilă 2 puncte. Punctajul exact e în baremul fiecărei sesiuni.
- Sfat
- Învață-le în ordinea drumului luminii: cornee → umoare apoasă → pupilă → cristalin → corp vitros → retină, apoi tunicile din afară spre înăuntru: sclerotică, coroidă, retină.
Structura subiectelor se poate schimba de la un an la altul. Modelul oficial și baremele sunt pe site-ul Ministerului Educației.
Structurile din schemă
13 structuri, fiecare cu rolul ei pe scurt. În modul „Învață” găsești și detaliile.
| Nr. | Structura | Ce face |
|---|---|---|
| 1 | Corneea | Partea transparentă și bombată din fața globului ocular, care continuă sclerotica. |
| 2 | Sclerotica | Tunica externă, albă și rezistentă, a globului ocular: îl protejează și îi dă forma. |
| 3 | Coroida | Tunica mijlocie (vasculară), bogată în vase de sânge și pigment. |
| 4 | Retina | Tunica internă (nervoasă), cu fotoreceptorii: celulele cu conuri și celulele cu bastonașe. |
| 5 | Pata galbenă | Zona retinei cu cele mai multe conuri, pe axul optic: aici imaginea e cea mai clară. |
| 6 | Pata oarbă | Locul prin care nervul optic iese din ochi. |
| 7 | Nervul optic | Duce impulsurile de la retină spre encefal: segmentul de conducere al analizatorului vizual. |
| 8 | Irisul | Diafragma colorată din fața cristalinului. |
| 9 | Pupila | Orificiul din mijlocul irisului, prin care lumina ajunge la cristalin. |
| 10 | Cristalinul | Lentilă biconvexă, transparentă și elastică. |
| 11 | Corpul ciliar | Continuă coroida în față. Mușchiul ciliar schimbă curbura cristalinului prin ligamentele suspensoare. |
| 12 | Umoarea apoasă | Lichid limpede din camera anterioară, între cornee și iris. |
| 13 | Corpul vitros | Masă gelatinoasă și transparentă care umple globul ocular în spatele cristalinului și îi menține forma. |
Teoria și alte scheme
- Encefalul și trunchiul cerebral pe schemăGăsește pe schemă lobii emisferelor, șanțurile, cerebelul, trunchiul cerebral, talamusul, hipotalamusul și celelalte structuri ale encefalului, cu 3 încercări pentru fiecare.
- Inima pe schemăGăsește pe secțiunea prin inimă atriile, ventriculele, valvele și vasele mari, cu 3 încercări pentru fiecare.
- Nefronul pe schemăGăsește pe schema nefronului glomerulul, capsula Bowman, arteriolele, tubii contorți, ansa Henle și tubul colector, cu 3 încercări pentru fiecare.
- Sistemul digestiv pe schemăGăsește pe schemă organele tubului digestiv, de la cavitatea bucală la rect, și glandele anexe: glandele salivare, ficatul și pancreasul.
- Celula pe schemăGăsește pe schema celulei animale și a celei vegetale membrana, nucleul, mitocondriile, reticulul endoplasmatic, aparatul Golgi, cloroplastele și celelalte componente.
Despre schemă
Desen schematic făcut de Bacalaurescu, simplificat pentru exercițiu: proporțiile și formele nu sunt la scară. Ligamentele suspensoare ale cristalinului și mușchii globului ocular nu sunt desenate. Denumirile sunt cele din manualele de biologie de liceu.