Sfatul bătrânei și plecarea la han
În odaia sărăcăcioasă a bătrânei, Ghiță, un om harnic și cinstit, își anunță soacra că vrea să ia în arendă hanul de la Moara cu noroc, aflat la o răscruce de drumuri. Bătrâna, mică și uscată, cu ochi care au văzut multe, îl privește lung și îi spune cu glas tremurat: omul să fie mulțumit cu sărăcia sa, căci liniștea colibei tale face pe om fericit. Cuvintele ei stau în aer ca o profeție. Ana, soția lui Ghiță, tace și își strânge copiii la piept. Ghiță însă nu aude - ambiția îl asurzește. Pleacă cu familia spre han, pe un drum prăfuit, sub un cer de vară. Carul scârțâie, copiii dorm, Ana privește înapoi spre casa bătrânei. Sfatul bătrânei devine laitmotivul moral al întregii nuvele, un avertisment pe care nimeni nu-l ascultă.
Trasaturile personajului evaluate pe o scala de la 1 la 10, bazate pe analiza literara a operei.
nivel exceptional
nivel moderat
nivel moderat
nivel exceptional
nivel scazut
nivel ridicat
Scala 1-10 bazata pe analiza literara a personajului.
1-2 = minim | 3-4 = scazut | 5-6 = moderat | 7-8 = ridicat | 9-10 = exceptional
Bătrâna este prezentată direct de narator ca mama Anei, o femeie bătrână și înțeleaptă al cărei sfat inițial pune în mișcare întreaga acțiune. Paradoxal, ea este cea care sugerează luarea cârciumii dar și cea care avertizează că omul să nu se lase furat de lăcomie. Este caracterizată direct ca o ființă cu o înțelepciune simplă dar profundă, o voce a conștiinței pe care nimeni nu o ascultă. Naratorul îi conferă rol de profet tragic al poveștii.
Caracterizarea indirectă a Bătrânei se construiește prin gesturile ei rituale și prin tăcerile sale elocvente. Modul în care se închină și murmură rug...
Caracterizarea indirectă a Bătrânei se construiește prin gesturile ei rituale și prin tăcerile sale elocvente. Modul în care se închină și murmură rugăciuni când Lică este prezent arată că îl simte ca pe o prezență malefică. Felul în care strânge nepoții la piept cu o disperare crescândă trădează presimțirile negre. Sfatul inițial care o reiterează constant dezvăluie profunzimea înțelepciunii și a grijii sale. Lacrimile pe care le șterge pe furiș când vede degradarea lui Ghiță arată suferința celui care a prezis nenorocirea fără să fie crezut.
Femeie bătrână, în jur de 65 de ani, cu constituție mica și uscata, cocoasa de vârstă și de griji. Statura scunda, trup subțire și fragil, cu oasele p...
Femeie bătrână, în jur de 65 de ani, cu constituție mica și uscata, cocoasa de vârstă și de griji. Statura scunda, trup subțire și fragil, cu oasele proeminente sub pielea subțire și ridatta. Părul alb complet, subțire și rar, prins sub basma intotdeauna. Ochi albastri cenusii, limpezi și pătrunzători în ciuda varstei, cu o intelepciune adanca în privire. Fata mica, brunzdata de riduri fine ca o retea, cu pometii proeminenti sub pielea pergamentoasa. Nasul subțire și ascuțit, buze subtiri și palide. Mâinile mici și noduroase, cu degete indoite de artroza dar surprinzator de abile. Mersul tarator, cu pasii marunti și ezitanti, sprijinindu se de peretii sau de mobile.
Bătrâna este întruchiparea înțelepciunii populare și a prezicientei tragice. Temperament calm și reflexiv, vede lucrurile cu claritatea vârstei și a e...
Bătrâna este întruchiparea înțelepciunii populare și a prezicientei tragice. Temperament calm și reflexiv, vede lucrurile cu claritatea vârstei și a experienței. Sub presiune nu se agită ci se retrage în rugăciune și în acceptare. Mecanismul ei de apărare este credință în Dumnezeu și în destinul omenesc. Știe instinctiv că banii aduc nenorocire și că Moara cu noroc este un loc blestemat, dar nu poate opri cursul evenimentelor. Se teme nu pentru sine ci pentru copiii și nepoții ei. Suferința ei este a martorului neputincios care vede catastrofa apropiindu-se fără să o poată împiedica.
Bătrâna este un personaj static a cărui funcție narativă este de Cassandra a poveștii. De la începutul până la sfârșitul romanului menține aceeași poz...
Bătrâna este un personaj static a cărui funcție narativă este de Cassandra a poveștii. De la începutul până la sfârșitul romanului menține aceeași poziție de înțelepciune și de avertizare. Ceea ce se schimbă nu este ea ci intensitatea suferinței sale pe măsură ce profețiile i se împlinesc. Trecerea de la speranța prudență la certitudinea catastrofei îi marchează parcursul emoțional.
Bătrâna încearcă să-și protejeze familia prin înțelepciune, dar nimeni nu o ascultă.
Avertismentul neauzit
Bătrâna încearcă să-și protejeze familia prin înțelepciune, dar nimeni nu o ascultă.
REZULTAT
Eșec. Premoniția se împlinește, familia este distrusă. Bătrâna supraviețuiește doar pentru a constata.
“Omul să fie mulțumit cu sărăcia sa, căci, dacă e vorba, nu bogăția, ci liniștea colibei tale te face fericit.”
“Simțeam eu că nu are să iasă bine; dar așa le-a fost data.”
Bătrână o sfătuiește pe Ana să nu meargă la han.
Bătrâna este mama Anei, o femeie în vârstă care trăiește alături de familia fiicei sale. Este cea care, la începutul poveștii, sugerează ca Ghiță să i...
Bătrâna este mama Anei, o femeie în vârstă care trăiește alături de familia fiicei sale. Este cea care, la începutul poveștii, sugerează ca Ghiță să ia în arendă cârciuma de la Moara cu noroc, dar adaugă imediat avertismentul profetic ca omul să nu se lase furat de lăcomie. Pe măsură ce situația se deteriorează, observă cu neputință degradarea morală a ginerelui și pericolul în care se află familia. Rugăciunile și sfaturile ei rămân neascultate. În tragedia finală, este una dintre victimele nevinovate ale actelor disperate ale lui Ghiță.