# Silogismul: structură, figuri și verificarea validității

> Pagina: https://bacalaurescu.ro/logica/lectii/silogismul/silogismul-structura-si-figuri
> Markdown: https://bacalaurescu.ro/logica/lectii/silogismul/silogismul-structura-si-figuri.md
> Sursa: Bacalaurescu (bacalaurescu.ro), conținut gratuit pentru BAC 2027.

Materia: [Logică, argumentare și comunicare](https://bacalaurescu.ro/logica)

Capitolul: [Silogismul](https://bacalaurescu.ro/logica/lectii/silogismul)
Actualizat: 2026-11-01

Cei trei termeni ai silogismului, cele patru figuri și legile generale care decid validitatea.

## Pe scurt pentru BAC

- Silogismul este un raționament deductiv cu două premise și o concluzie, care leagă exact trei termeni.
- Termenul mediu (M) apare în ambele premise și lipsește din concluzie, majorul (P) e predicatul concluziei, iar minorul (S) e subiectul ei.
- Figura se stabilește după poziția termenului mediu: în figura I, majora este M - P și minora S - M.
- Din două premise negative nu decurge nimic, iar din două afirmative nu poate decurge o concluzie negativă.
- Un silogism cu patru termeni comite eroarea „împătririi termenilor”.

## Ce este silogismul

**Silogismul** este un raționament deductiv format din exact trei propoziții categorice: două premise și o concluzie, care leagă **exact trei termeni**:

1. **termenul mediu (M)**: apare în ambele premise, niciodată în concluzie;
2. **termenul major (P)**: predicatul concluziei, apare în premisa majoră;
3. **termenul minor (S)**: subiectul concluziei, apare în premisa minoră.

Exemplu clasic:

Toți oamenii sunt muritori. (majoră)
Toți grecii sunt oameni. (minoră)
Deci toți grecii sunt muritori. (concluzie)

Aici M = "oameni", P = "muritori", S = "greci".

## Cele patru figuri

După poziția termenului mediu în premise:

| Figura | Premisa majoră | Premisa minoră |
|---|---|---|
| I | M - P | S - M |
| II | P - M | S - M |
| III | M - P | M - S |
| IV | P - M | M - S |

## Legile generale ale silogismului (selecție)

1. Silogismul are EXACT trei termeni (patru termeni = eroarea "împătririi termenilor").
2. Termenul mediu trebuie să fie **distribuit în cel puțin o premisă**.
3. Un termen nedistribuit în premisă nu poate fi distribuit în concluzie.
4. Din două premise negative nu decurge nicio concluzie.
5. Din două premise afirmative nu poate decurge o concluzie negativă.
6. Concluzia urmează partea "mai slabă": dacă o premisă e negativă, concluzia e negativă; dacă o premisă e particulară, concluzia e particulară.

## Exemplu de verificare

"Toți sportivii sunt disciplinați; unii elevi sunt sportivi; deci unii elevi sunt disciplinați."

M = "sportivi" (distribuit în majoră, ca subiect de universală). Premisele: una universală afirmativă, una particulară afirmativă; concluzia particulară afirmativă respectă legea părții mai slabe. Silogism VALID (figura I, modul AII).

> [!ATENTIE]
> Validitatea NU depinde de adevărul de fapt al propozițiilor, ci doar de formă: un silogism valid poate avea premise false.

## Greșeli frecvente

1. Termenul mediu nedistribuit în nicio premisă: cea mai frecventă cauză de nevaliditate.
2. Concluzie universală din premisă particulară: încalcă legea părții mai slabe.
3. Confuzia valid/adevărat: forma corectă nu garantează adevărul premiselor.