# Erori de argumentare: sofisme și paralogisme

> Pagina: https://bacalaurescu.ro/logica/lectii/argumente-si-erori/erori-de-argumentare
> Markdown: https://bacalaurescu.ro/logica/lectii/argumente-si-erori/erori-de-argumentare.md
> Sursa: Bacalaurescu (bacalaurescu.ro), conținut gratuit pentru BAC 2027.

Materia: [Logică, argumentare și comunicare](https://bacalaurescu.ro/logica)

Capitolul: [Argumentare și erori de argumentare](https://bacalaurescu.ro/logica/lectii/argumente-si-erori)
Actualizat: 2026-11-01

Diferența sofism-paralogism și erorile de argumentare frecvente, cu exemple.

## Pe scurt pentru BAC

- Sofismul este o eroare de argumentare comisă intenționat, iar paralogismul una comisă din neatenție sau necunoaștere.
- Ad hominem atacă persoana, ad populum invocă mulțimea, ad baculum amenință, iar ad ignorantiam ia lipsa probei contrare drept probă.
- Ad verecundiam invocă o autoritate din alt domeniu, cum ar fi un fotbalist care laudă un medicament.
- Falsa cauză (post hoc, ergo propter hoc) ia succesiunea în timp drept cauzalitate, iar falsa dilemă reduce totul la două opțiuni.
- Omul de paie deformează poziția adversarului ca s-o respingă ușor, iar generalizarea pripită trage concluzii din prea puține cazuri.

## Sofism vs paralogism

Ambele sunt ARGUMENTE GREȘITE; diferența stă în intenție:

1. **sofismul**: eroare comisă INTENȚIONAT, pentru a induce în eroare;
2. **paralogismul**: eroare comisă NEINTENȚIONAT, din neatenție sau necunoaștere.

Logic, structura greșită e aceeași; doar intenția diferă.

## Erorile frecvente (repertoriul de BAC)

**1. Argumentum ad hominem (atacul la persoană).** Respingi ideea atacând omul: "Nu-l credeți, e un ratat." Ideea rămâne nedemonstrată ca falsă.

**2. Argumentum ad populum (apelul la mulțime).** "Toată lumea crede asta, deci e adevărat." Numărul susținătorilor nu e dovadă.

**3. Argumentum ad verecundiam (apelul la autoritate nepotrivit).** Invocarea unei autorități din ALT domeniu: "Un fotbalist celebru spune că acest medicament funcționează."

**4. Argumentum ad ignorantiam (apelul la ignoranță).** "Nimeni n-a dovedit că nu există, deci există." Absența probei contrare nu e probă.

**5. Argumentum ad baculum (apelul la forță).** "Recunoaște că am dreptate, altfel vei avea probleme."

**6. Generalizarea pripită.** Concluzie generală din prea puține cazuri: "Doi colegi au întârziat, deci toată clasa e neserioasă."

**7. Falsa cauză (post hoc, ergo propter hoc).** "După ce am purtat brățara, am luat notă mare: brățara m-a ajutat." Succesiunea temporală nu e cauzalitate.

**8. Cercul vicios (petitio principii).** Premisa presupune deja concluzia: "E adevărat pentru că așa este."

**9. Falsa dilemă.** Reducerea la doar două opțiuni: "Ori ești cu noi, ori împotriva noastră."

**10. Omul de paie.** Deformezi poziția adversarului ca s-o respingi ușor: el a cerut "mai puține teme", tu combați "el vrea să desființăm școala".

## Exemplu rezolvat

"Nu putem accepta propunerea consilierului: a divorțat de două ori." Ce eroare e?

**Ad hominem**: viața personală nu e premisă relevantă pentru valoarea propunerii.

> [!RETINE]
> La grile, identifică ÎNTÂI structura (ce înlocuiește dovada: atacul, mulțimea, frica, autoritatea?), apoi alege eticheta latină corespunzătoare.

## Greșeli frecvente

1. Apelul la autoritate e eroare când autoritatea e NEPOTRIVITĂ domeniului; citarea unui expert real din domeniu e legitimă.
2. Sofismul și paralogismul au aceeași formă logică: diferă doar intenția.
3. Post hoc: "după" nu înseamnă "din cauza".