# Unirea Principatelor și domnia lui Cuza

> Pagina: https://bacalaurescu.ro/istorie/lectii/romania-si-concertul-european/unirea-principatelor-1859
> Markdown: https://bacalaurescu.ro/istorie/lectii/romania-si-concertul-european/unirea-principatelor-1859.md
> Sursa: Bacalaurescu (bacalaurescu.ro), conținut gratuit pentru BAC 2027.

Materia: [Istorie](https://bacalaurescu.ro/istorie)

Capitolul: [România și concertul european](https://bacalaurescu.ro/istorie/lectii/romania-si-concertul-european)
Actualizat: 2026-11-01

Contextul european, dubla alegere din 1859 și reformele lui Alexandru Ioan Cuza.

## Pe scurt pentru BAC

- După Războiul Crimeei, Congresul de la Paris înlocuiește protectoratul rusesc cu garanția colectivă a celor șapte puteri.
- Cuza este ales domn al Moldovei la 5 ianuarie 1859 și al Țării Românești la 24 ianuarie 1859, folosind „portița” Convenției.
- Poarta acceptă unirea deplină în decembrie 1861, iar în ianuarie 1862 se formează un singur guvern și parlament, cu capitala la București.
- Lovitura de stat din 2 mai 1864 a deblocat reforma agrară, care i-a împroprietărit pe clăcași cu despăgubire și a desființat claca.
- „Monstruoasa coaliție” îl silește pe Cuza să abdice la 11 februarie 1866, iar tronul revine lui Carol de Hohenzollern.

## Contextul european

După Războiul Crimeei (1853-1856), **Congresul de la Paris (1856)** pune Principatele sub garanția colectivă a celor șapte puteri europene, înlocuind protectoratul rusesc. "Chestiunea românească" devine problemă europeană.

1. **Adunările ad-hoc (1857)**: cer unirea, prinț străin, autonomie, neutralitate.
2. **Convenția de la Paris (1858)**: acordă o unire trunchiată ("Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei", cu doi domni, două guverne), dar NU interzice alegerea aceleiași persoane.

## Dubla alegere (1859)

Românii folosesc "portița" Convenției:

1. **5 ianuarie 1859**: Alexandru Ioan **Cuza** ales domn al MOLDOVEI;
2. **24 ianuarie 1859**: Cuza ales și domn al ȚĂRII ROMÂNEȘTI.

Unirea, realizată prin fapt împlinit, este recunoscută internațional; Poarta acceptă unirea deplină în decembrie 1861, iar în ianuarie 1862 se desăvârșește unificarea administrativă (un guvern, un parlament, capitala la București).

## Reformele lui Cuza (1863-1865)

1. **Secularizarea averilor mănăstirești (1863)**: toate averile mănăstirești, inclusiv ale mănăstirilor închinate, trec la stat (circa un sfert din suprafața țării).
2. **Lovitura de stat din 2 mai 1864**: dizolvă adunarea care bloca reforma agrară; noua lege electorală și Statutul Dezvoltător lărgesc puterile domnului.
3. **Reforma agrară (1864)**: împroprietărirea țăranilor clăcași, cu despăgubire, după numărul de vite; desființarea clăcii.
4. **Legea instrucțiunii publice (1864)**: învățământ primar GRATUIT și OBLIGATORIU; codurile civil și penal; universitățile din Iași (1860) și București (1864).

## Sfârșitul domniei

"Monstruoasa coaliție" (conservatori + liberali radicali) îl silește pe Cuza să abdice la **11 februarie 1866**; e adus prințul străin **Carol de Hohenzollern**, cerut încă din 1857.

> [!RETINE]
> Lanțul logic la eseu: Congresul de la Paris 1856 → adunările ad-hoc 1857 → Convenția 1858 → dubla alegere ianuarie 1859 → reformele 1863-1865 → abdicarea 1866.

## Greșeli frecvente

1. Convenția de la Paris e din 1858; Congresul din 1856: două acte diferite.
2. Reforma agrară vine DUPĂ lovitura din 2 mai 1864, nu înainte.
3. Cuza abdică în 1866 sub presiune internă, nu e înlăturat de puterile europene.