# Independența de stat și marile alianțe

> Pagina: https://bacalaurescu.ro/istorie/lectii/diplomatie-si-conflict/independenta-si-marile-aliante
> Markdown: https://bacalaurescu.ro/istorie/lectii/diplomatie-si-conflict/independenta-si-marile-aliante.md
> Sursa: Bacalaurescu (bacalaurescu.ro), conținut gratuit pentru BAC 2027.

Materia: [Istorie](https://bacalaurescu.ro/istorie)

Capitolul: [Spațiul românesc între diplomație și conflict](https://bacalaurescu.ro/istorie/lectii/diplomatie-si-conflict)
Actualizat: 2026-11-01

Cucerirea independenței (1877-1878) și opțiunile diplomatice ale României până la Primul Război Mondial.

## Pe scurt pentru BAC

- La 4 aprilie 1877 România semnează convenția cu Rusia, care permite trecerea trupelor ruse cu respectarea integrității țării.
- Kogălniceanu proclamă independența în parlament la 9 mai 1877, iar armata română participă decisiv la asediul Plevnei, căzută la 28 noiembrie 1877.
- Congresul de la Berlin (1878) dă României Dobrogea, Delta Dunării și Insula Șerpilor, dar sudul Basarabiei trece la Rusia.
- România devine regat în 1881, iar în 1913, prin Pacea de la București, primește Cadrilaterul.
- În 1914, Consiliul de Coroană de la Sinaia alege neutralitatea, pentru că tratatul cu Puterile Centrale era defensiv.

## Contextul

Redeschiderea "crizei orientale" (răscoalele din Balcani, 1875-1876) oferă României ocazia ruperii legăturii cu Imperiul Otoman. La **4 aprilie 1877** România semnează convenția cu Rusia: trecerea trupelor ruse pe teritoriul românesc, cu respectarea integrității țării.

## Proclamarea și cucerirea independenței

1. **9 mai 1877**: Mihail Kogălniceanu proclamă INDEPENDENȚA în parlament ("suntem independenți, suntem națiune de sine stătătoare").
2. Armata română trece Dunărea și participă decisiv la asediul **Plevnei** (căderea: 28 noiembrie 1877), apoi la Rahova, Smârdan, Vidin.

## Recunoașterea internațională

1. **Tratatul de la San Stefano** și apoi **Congresul de la Berlin (1878)** recunosc independența României, condiționat (modificarea articolului 7 din Constituție privind cetățenia).
2. România primește **Dobrogea, Delta Dunării și Insula Șerpilor**, dar cedează Rusiei cele trei județe din sudul Basarabiei (Cahul, Bolgrad, Ismail): sursă durabilă de neîncredere față de Rusia.
3. 1881: România devine REGAT (Carol I încoronat rege).

## Opțiunea diplomatică: Tripla Alianță

Din cauza tensiunii cu Rusia, în **1883** România aderă SECRET la Tripla Alianță (Germania, Austro-Ungaria, Italia). Tratatul, cunoscut doar de rege și premier, nu a fost supus ratificării parlamentare, tocmai din cauza problemei românilor din Transilvania aflată sub stăpânire austro-ungară.

## Spre Primul Război Mondial

1. **1913**: România participă la al Doilea Război Balcanic; prin **Pacea de la București** primește Cadrilaterul (sudul Dobrogei).
2. **1914**: la izbucnirea războiului, Consiliul de Coroană de la Sinaia decide NEUTRALITATEA (tratatul cu Puterile Centrale era defensiv).
3. **4/17 august 1916**: convenția cu Antanta; România intră în război pentru eliberarea Transilvaniei.

> [!RETINE]
> Paradoxul diplomatic de eseu: aliată formal cu Austro-Ungaria (1883-1916), România intră în război ÎMPOTRIVA ei (1916), pentru că obiectivul național (Transilvania) cântărea mai greu decât alianța formală.

## Greșeli frecvente

1. Independența e proclamată la 9 mai 1877, dar recunoscută internațional în 1878 (Berlin).
2. România pierde sudul Basarabiei la 1878 chiar fiind de partea învingătorilor.
3. Aderarea la Tripla Alianță (1883) a fost SECRETĂ: nu confunda cu o alianță publică.