# Așezările: satul și orașul

> Pagina: https://bacalaurescu.ro/geografie/lectii/populatia-si-asezarile/asezarile-rurale-si-urbane
> Markdown: https://bacalaurescu.ro/geografie/lectii/populatia-si-asezarile/asezarile-rurale-si-urbane.md
> Sursa: Bacalaurescu (bacalaurescu.ro), conținut gratuit pentru BAC 2027.

Materia: [Geografie](https://bacalaurescu.ro/geografie)

Capitolul: [Populația și așezările](https://bacalaurescu.ro/geografie/lectii/populatia-si-asezarile)
Actualizat: 2026-11-01

Tipologia satelor românești după structură, funcțiile orașelor și relația cu relieful.

## Pe scurt pentru BAC

- Satul risipit are gospodării izolate, cu pășuni și fânețe între case, ca în Apuseni și Mărginimea Sibiului.
- Satul răsfirat, cu case înșirate pe văi și versanți, este tipul cel mai răspândit, iar satul adunat are terenul arabil în afara vetrei.
- România are ~2860 de comune cu ~12.000 de sate, iar fiecare comună are un sat reședință.
- Funcții urbane cu exemple: Galați pentru siderurgie, Constanța ca port, Sinaia și Băile Felix pentru turism, Cluj și Iași universitare.
- În jurul marilor orașe apare ruralul periurban, cu navetism, cartiere rezidențiale și servicii.

## Satul: tipologia după structură

Relația cu relieful decide forma satului: perechea sat-relief e întrebarea clasică.

1. **risipit (împrăștiat)**: gospodării izolate, la MUNTE (Apuseni: crânguri; Mărginimea Sibiului): pășuni și fânețe între case;
2. **răsfirat**: case înșirate de-a lungul văilor și pe versanți, la DEAL și podiș (Subcarpați): tipul cel mai răspândit;
3. **adunat (compact)**: case lipite, vatră concentrată, la CÂMPIE (Bărăgan, Câmpia de Vest): terenul arabil e în afara vetrei.

După mărime: majoritatea satelor românești sunt mici și mijlocii; după funcții: agricole, pastorale, forestiere, piscicole, turistice, mixte.

## Structura administrativă a ruralului

**Comuna** = unitatea administrativă rurală: unul sau mai multe sate, dintre care unul e reședință. România are ~2860 de comune cu ~12.000 de sate.

## Orașul: funcțiile

1. industriale (Galați: siderurgie), 2. comerciale și de servicii (toate marile orașe), 3. universitare (București, Cluj, Iași, Timișoara), 4. porturi (Constanța), 5. turistice și balneare (Sinaia, Băile Felix), 6. administrative (reședințele de județ).

Orașele mari sunt POLIFUNCȚIONALE: la caracterizarea unui oraș enumeri 2-3 funcții dominante cu exemple.

## Influența urbană: zona periurbană

În jurul marilor orașe, satele se transformă: navetism, cartiere rezidențiale, servicii: "ruralul periurban" (în jurul Bucureștiului, Clujului): proces actual cerut la subiectele de analiză.

> [!RETINE]
> Tripleta sat-relief: risipit-munte, răsfirat-deal, adunat-câmpie. Comuna e unitatea administrativă, satul e așezarea. Orașele mari = polifuncționale.

## Greșeli frecvente

1. "Sat răsfirat" ≠ "risipit": răsfiratul urmează văile (deal), risipitul e izolat pe versanți (munte).
2. Comuna nu e "sat mare": e unitatea care grupează sate.
3. Funcția unui oraș se argumentează cu activități concrete, nu cu mărimea lui.