# Nefronul pas cu pas: traseul urinei

> Pagina: https://bacalaurescu.ro/biologie/lectii/excretia/nefronul-pas-cu-pas
> Markdown: https://bacalaurescu.ro/biologie/lectii/excretia/nefronul-pas-cu-pas.md
> Sursa: Bacalaurescu (bacalaurescu.ro), conținut gratuit pentru BAC 2027.

Materia: [Biologie](https://bacalaurescu.ro/biologie)

Capitolul: [Excreția](https://bacalaurescu.ro/biologie/lectii/excretia)
Actualizat: 2026-11-01

Schema comentată a nefronului: unde se filtrează, unde se reabsoarbe, unde se secretă.

## Pe scurt pentru BAC

- Filtrarea are loc în corpusculul renal: plasma trece sub presiune în capsulă, iar proteinele mari și celulele rămân în sânge.
- În tubul contort proximal are loc reabsorbția masivă: toată glucoza, aminoacizii și majoritatea apei și a sărurilor revin în sânge.
- Ansa Henle concentrează urina, iar în tubul contort distal au loc ajustările fine, sub control hormonal.
- Tubul colector adună urina de la mai mulți nefroni și o trimite spre bazinet și ureter.
- Din 180 L de urină primară rezultă 1,5 L de urină finală, iar glicozuria este semn de diabet.

## Harta nefronului

```figure
{
  "height": 230,
  "caption": "Traseul lichidului prin nefron: filtrare în corpuscul, reabsorbție masivă în tubul contort proximal și ansa Henle, ajustări fine în tubul distal, colectare finală.",
  "items": [
    { "t": "point", "x": 60, "y": 60, "label": "glomerul + capsulă", "dx": -8, "dy": -14 },
    { "t": "vector", "x1": 70, "y1": 70, "x2": 150, "y2": 70, "label": "filtrare" },
    { "t": "point", "x": 160, "y": 70, "label": "TCP", "dx": 0, "dy": -12 },
    { "t": "vector", "x1": 170, "y1": 80, "x2": 200, "y2": 170 },
    { "t": "point", "x": 205, "y": 175, "label": "ansa Henle", "dx": 8, "dy": 6 },
    { "t": "vector", "x1": 215, "y1": 168, "x2": 250, "y2": 80 },
    { "t": "point", "x": 255, "y": 72, "label": "TCD", "dx": 0, "dy": -12 },
    { "t": "vector", "x1": 268, "y1": 76, "x2": 340, "y2": 76, "label": "colectare" },
    { "t": "point", "x": 350, "y": 76, "label": "tub colector", "dx": -20, "dy": 18, "color": "accent" }
  ]
}
```

## Ce se întâmplă în fiecare segment

**1. Corpusculul renal (glomerul + capsula Bowman)**: FILTRAREA: plasma trece sub presiune în capsulă; proteinele mari și celulele rămân în sânge. Rezultat: **urina primară** (~180 L/zi), practic plasmă fără proteine.

**2. Tubul contort proximal (TCP)**: REABSORBȚIA masivă: toată glucoza, aminoacizii, majoritatea apei și a sărurilor se întorc în sânge.

**3. Ansa Henle**: concentrarea urinei (gradientul osmotic al medularei): se recuperează apă și săruri.

**4. Tubul contort distal (TCD)**: ajustările FINE, sub control hormonal; aici acționează hormonii care decid cât de concentrată e urina finală.

**5. Tubul colector**: adună urina de la mai mulți nefroni → **urina finală** (~1,5 L/zi) → bazinet → ureter.

## Cifrele care se cer

1. ~1 milion de nefroni per rinichi;
2. 180 L urină primară → 1,5 L urină finală: reabsorbție de peste 99%;
3. glucoza: reabsorbită COMPLET la sănătoși (glicozuria = semn de diabet).

## Logica întrebărilor de examen

"Unde se filtrează?" → corpuscul. "Unde se reabsoarbe glucoza?" → TCP. "Ce se elimină prin secreție?" → substanțe în exces/toxice, în segmentele tubulare. Dacă știi schema de mai sus, toate variantele de grilă devin transparente.

> [!RETINE]
> Filtrare (corpuscul) → reabsorbție (TCP + ansă) → secreție + ajustare (TCD) → colectare. Urina primară NU e urină "slabă": e plasmă deproteinizată.

## Greșeli frecvente

1. Filtrarea nu e selectivă metabolic (trece și glucoza!): selecția o face REABSORBȚIA.
2. Ansa Henle nu "produce" urină: concentrează filtratul.
3. Secreția tubulară = din sânge SPRE tub (invers decât reabsorbția).